În timpul unei vizite recente în Ungaria pentru a-și promova cartea de memorii, intitulată „Libertate”, fostul cancelar al Germaniei Angela Merkel a sugerat că invazia Ucrainei de către Rusia ar fi putut fi evitată.
Dacă nu ar fi existat pandemia de Covid, dacă liderii est-europeni nu ar fi refuzat măcar o dată discuțiile cu Vladimir Putin, președintele rus poate că nu ar fi ordonat invazia, a spus Merkel.
Venind într-un moment în care Europa se luptă să contracareze escaladarea agresivității Rusiei, comentariile lui Merkel evidențiază modul în care ignoră criticile puternice – în special din Europa de Est – la adresa eșecului istoric al Germaniei de a înțelege amenințarea reprezentată de Moscova, scrie Politico.
Liderii din țările cele mai expuse Moscovei o acuză că a închis ochii la provocările lui Putin, urmărind o strategie de apropiere economică ce a eșuat în 2022, când tancurile rusești au intrat din nou în Ucraina.
În mod notabil, din comentariile lui Merkel a lipsit o analiză critică a ceea ce mulți consideră a fi propriile sale eșecuri decisive în relațiile Germaniei cu Putin în timpul domniei sale de 16 ani.
În schimb, Merkel a sugerat că s-ar fi putut ajunge la o înțelegere cu Putin dacă europenii ar fi avut puțin mai mult noroc și determinare.
„Ar fi invadat Putin Ucraina dacă nu ar fi fost pandemia de Covid?”, a întrebat Merkel în timpul unui interviu cu un jurnalist maghiar.
„Nimeni nu poate spune cu siguranță”, a adăugat ea, reluând un argument pe care îl susține și în cartea sa: „Dacă nu te poți întâlni față în față, dacă nu poți rezolva diferențele de opinie față în față, atunci nu poți găsi compromisuri.”
Merkel a continuat sugerând că reticența țărilor est-europene - și anume statele baltice și Polonia - de a accepta să negocieze cu Putin în 2021, când ea și președintele francez Emmanuel Macron au evocat posibilitatea unei întâlniri la nivel înalt între liderii europeni și președintele rus, ar fi putut contribui, de asemenea, la invazie.
„Nu s-a concretizat, apoi am părăsit funcția, iar apoi a început agresiunea lui Putin”, a spus Merkel despre propunerea acestui summit.
Comentariile lui Merkel i-au indignat pe liderii ucraineni și est-europeni, care, cu mult înainte de invazia Rusiei, avertizaseră în repetate rânduri Germania cu privire la intențiile agresive și ambițiile imperiale ale lui Putin, deși acest mesaj nu a fost auzit.
Un oficial ucrainean de rang înalt a declarat pentru Politico că comentariile lui Merkel de acum sunt „inacceptabile și bolnave”.
În schimb, propagandiștii lui Putin și mass-media pro-Kremlin au fost în mare parte încântați. Comentariile fostului cancelar se încadrează perfect în narațiunea Kremlinului conform căreia Occidentul este adevăratul agresor.
„Merkel a recunoscut ceea ce era evident: Occidentul a provocat conflictul ucrainean”, a titrat un tabloid rus pro-Kremlin.
Căderea în dizgrație
Reticența lui Merkel de a lua în considerare criticile dure la adresa politicii țării sale față de Rusia dezvăluie cât de adânc înrădăcinate rămân unele atitudini vechi ale Germaniei față de Moscova.
În cei 16 ani de mandat Merkel, politica Germaniei față de Rusia a fost definită de sloganul „Wandel durch Handel” sau „schimbarea prin comerț”.
Interdependența economică cu Rusia se credea că ar contribui la asigurarea păcii în Europa, fiind în același timp foarte bună pentru afacerile germane.
O manifestare cheie a acestei politici au fost conductele Nord Stream, construite pentru a aduce gaz rusesc direct în Germania prin Marea Baltică. În 2014, chiar și după ce Rusia a trimis „omuleți verzi” în anumite părți ale Ucrainei și a anexat Crimeea, oficialii germani au susținut planul de a crea a doua astfel de conductă (prima a fost finalizată în 2011).
Au făcut acest lucru în ciuda avertismentelor liderilor est-europeni că Germania urma o politică de conciliere în fața imperialismului rusesc din ce în ce mai evident.
După invazia la scară largă a Rusiei din 2022, mulți lideri germani au recunoscut că abordarea lor față de Rusia a fost un eșec și că achiziționarea de gaze rusești ieftine a contribuit mult la finanțarea mașinăriei de război a lui Putin.
Însă pare prea dificil pentru Merkel - cândva lăudată drept „cancelarul lumii libere”, când revista Time a numit-o „Persoana Anului” în 2015 - să accepte că istoria ar putea ajunge să o judece mult mai rău.
„Cred că avem o problemă tot mai mare aici, cu pierderea contactului lui Merkel cu realitatea, așa cum aș descrie-o eu, și încercarea ei de a-și influența propria istorie, propriul rol în istorie”, a declarat Stefan Meister de la Consiliul German pentru Relații Externe.
„În opinia mea, acest lucru o face nedemnă de încredere. Se discreditează singură”, a spus el.
În interiorul Germaniei - și în special în fosta Germanie de Est, unde a crescut Merkel - există în continuare o simpatie considerabilă pentru Putin. Partide precum Alternativa pentru Germania, de extremă dreapta, aflată în prezent în fruntea multor sondaje, și Alianța populistă de stânga Sahra Wagenknecht adoptă o abordare mult mai conciliantă față de Moscova.
Unele forțe prietenoase cu Rusia din Germania profită de interviul lui Merkel pentru a da vina pe NATO pentru sabotarea eforturilor de pace.