Șefii de stat și de guverne din Uniunea Europeană promit să îmbunătățească rapid apărarea împotriva dronelor. Cum poate fi asigurată protecția? Și suntem suficient de rapizi?
Rareori o întâlnire a liderilor europeni a avut loc sub măsuri de securitate atât de stricte precum cea desfășurată la Copenhaga.
Reuniunea a beneficiat de protecție din partea armatei și a poliției, cu întăriri din partea țărilor NATO. Gradul sporit de vigilență se explică între altele prin apariția în ultima vreme a mai multor drone necunoscute deasupra Danemarcei. Aparatele de zbor, care aparent sunt trimise de Rusia, au paralizat parțial traficul aerian în această țară din nordul Europei.
Protecția împotriva dronelor a fost unul dintre subiectele principale de pe agenda summitul-ului informal al UE de la Copenhaga, care a fost urmat joi de conferința celor 47 de state ale Comunității Politice Europene (CPE).
”Nu putem vorbi doar despre atacuri hibride. În Europa are loc un adevărat război hibrid”, a avertizat gazda, prim-ministrul danez Mette Frederiksen. Potrivit ei, ”Europa a subestimat amenințarea reală reprezentată de Rusia”.
”Trebuie să intensificăm producția de drone și să ne consolidăm capacitățile de apărare”, a subliniat Frederiksen. Ea solicită crearea unei rețele europene anti-drone, care să poată detecta și neutraliza obiectele zburătoare telecomandate. Uniunea Europeană trebuie să fie în măsură să se ”apere complet” până cel târziu în 2030, a mai spus ea.
De altfel, aceasta este și data țintă a unui plan prezentat de Comisia Europeană, care, potrivit președintelui Consiliului European, Antonio Costa, a beneficiat de ”un larg sprijin” la summit. Între cele patru ”proiecte-pilot” propuse de Comisia Europeană se numără supravegherea flancului estic al UE, îmbunătățirea apărării aeriene, un scut de protecție în spațiu și un ”zid anti-drone”.
Numeroasele incidente cu drone care au pătruns în spațiul aerian al mai multor state membre ale UE au declanșat o serie de consultări publice privind apărarea împotriva acestor aeronave anonime. Unii experți critică utilizarea termenului ”zid anti-drone”. Acesta, spun ei, ar putea oferi cetățenilor falsa impresie că spațiul aerian european poate fi totalmente apărat împotriva dronelor inamice.
Unul dintre sceptici este președintele Franței, Emmanuel Macron. ”Sunt prudent în ceea ce privește deciziile pripite. Europa este încă departe de un scut 'Iron Dome', precum are Israelul, ori de un zid anti-drone", a spus, recent, liderul francez.
Un zid imperfect
Daniel Hegedüs, de la German Marshall Fund of the United States (GMF), împărășește reticența lui Macron și își exprimă rezervele față de termenul ”zid anti-drone”.
Este evident că țările europene trebuie să dezvolte și să dobândească în cel mai scurt timp capacități de apărare împotriva dronelor, dar nu este limpede în ce măsură ”un program paneuropean de amploare este într-adevăr cea mai eficientă soluție”, așa cum își imaginează probabil Comisia Europeană și unele state membre, a explicat Hegedüs pentru Deutsche Welle.
La fel ca alți experți, el amintește că ”nu există sisteme de apărare impenetrabile”.
Expertul subliniază și costurile imense ale unui zid anti-drone, care ar fi operațional cel mai devreme într-un an sau doi.
El propune o abordare de natură a sugera conducerii de la Moscova că, din punct de vedere pur al costurilor și beneficiilor, atacurile hibride nu sunt rentabile pentru Rusia. ”Vorbim despre măsuri care să producă un cost ridicat și imediat Rusiei”.
Hegedüs solicită țărilor europene să aibă o reacție diferită la războiul hibrid al Rusiei împotriva Europei, respectiv prin livrarea de arme cu rază lungă de acțiune către Ucraina. Aceasta ar însemna că țara atacată poate să lovească puternic chiar și în interiorul Rusiei.
Toți ochii pe Öresund
Expertul German Marshall Fund mai vede o pârghie de intervenție, respectiv exporturile de petrol ale Rusiei prin Marea Baltică.
Danemarca și Suedia ar putea, cu ajutorul UE, să supravegheze mai strict strâmtoarea Öresund și alte strâmtori care leagă Marea Baltică de est de Marea Nordului prin Kattegat.
Rusia utilizează în prezent această rută către Atlantic pentru aproximativ o treime din exporturile sale de țiței pe cale maritimă.
Între timp, pare că incidentele pe această cale navigabilă sunt în creștere, după cum relevă o recentă evaluare a amenințărilor regionale realizată de serviciul danez de informații externe FE.
”Am observat mai multe incidente în strâmtorile daneze. În timpul lor, elicoptere ale forțelor aeriene daneze și nave ale marinei daneze au fost detectate de radarele navelor de război rusești sau au fost îndreptate arme împotriva lor”, a declarat vineri directorul serviciului de informații Thomas Ahrenkiel într-o conferință de presă la Copenhaga.
În plus, un petrolier suspectat că ar face parte din ”flota din umbră a rușilor” ar fi implicat în operațiuni cu drone deasupra teritoriului danez. Rusia încearcă să exporte în secret petrol prin Marea Baltică cu astfel de nave sub pavilion străin.
”Boracay” se afla în largul coastelor Danemarcei între 22 și 25 septembrie, când spațiul aerian a trebuit să fie închis din cauza unei alerte cu drone. Nava a fost oprită temporar săptămâna aceasta de armata franceză pe coasta Atlanticului francez, iar echipajul a fost interogat.
Vineri, Suedia a propus o lege menită să sporească securitatea în Marea Baltică. Țara scandinavă, membră a UE și, de curând, a NATO, dorește astfel să extindă competențele pazei de coastă în ceea ce privește supravegherea traficului maritim.
Ucraina are o vastă experienţă în confruntarea cu dronele
Ucraina beneficiază în clipa de față de cea mai amplă expertiză în lupta împotriva dronelor inamice. La finalul întâlnirii cu liderii politici ai UE la summit-ul de la Copenhaga, președintele ucrainean și-a declarat disponibilitatea de a participa la un scut european. ”Ucraina poate ajuta cu adevărat, pentru că nicio țară din Europa nu are mai multă experiență decât Ucraina în apărarea împotriva dronelor și rachetelor”, a spus Volodimir Zelenski.
Din punctul de vedere al lui Daniel Hegedüs de la German Marshall Fund, aceasta ar fi, într-adevăr, o soluție viabilă pentru Europa: ”Cel mai bun scenariu ar fi ca Ucraina să ridice controalele la export, cel puțin în cazul statelor membre ale UE”. Astfel, capacitățile ucrainene ar putea fi achiziționate, preluate și implementate cât mai repede posibil.
Cu toate acestea, Hegedüs se teme că statele membre ale UE se vor pierde în discuții interminabile pe această temă, ”fără a lansa efectiv inițiativa, fără a lucra la implementare și fără a-și extinde capacitățile”. La întrebarea ce pot învăța europenii de la Ucraina în această privință, șefa guvernului danez, Mette Frederiksen, a răspuns într-un singur cuvânt: ”Totul”.
Teri Schultz