Aeroportul Aalborg din Danemarca a fost închis temporar pentru a doua noapte consecutiv din cauza unei suspiciuni de prezență a dronelor. Autoritățile recunosc că nu știu deocamdată cum să gestioneze aceste incidente, care pun sub semnul întrebării siguranța infrastructurii critice.
„Asta este ceea ce aș defini drept un atac hibrid. Este o nouă realitate pentru Danemarca”, a avertizat ministrul Apărării Troels Lund Poulsen, fără a atribui cuiva vina, întrucât nu are dovezi concrete, scrie BBC.
O rețea de drone deasupra Iutlandei
Încă de la începutul săptămânii a fost semnalată prezența unor drone la mai multe aeroporturi - Aalborg, Billund, Sonderborg - dar și deasupra unor baze militare, inclusiv la Skrydstrup, unde se află avioane F-35 și F-16. Au fost vizate inclusiv sedii ale regimentului Dragoon din Holstebro și platforme petroliere din Marea Nordului.
Nicio dronă nu a fost însă doborâtă, armata invocând riscurile pentru populație.
Kjeld Jensen, de la centrul pentru drone al Universității din Danemarca de Sud, admite că este jenant că vulnerabilitățile Danemarcei au fost expuse, dar crede că poliția și armata au acționat corect. „Nu aș doborî dronele deasupra unei zone urbane sau a unui aeroport, deoarece acestea cad și, având combustibil sau baterii, pot provoca incendii - un risc care trebuie luat în calcul”, spune el.
„Trebuie să decizi dacă este mai periculos decât să o lași să zboare. Dar nu este o situație sustenabilă și avem nevoie de idei”, este de părere Peter Viggo Jakobsen, de la Colegiul Regal Danez de Apărare.
Într-o declarație ulterioară, ministrul de externe Lars Lokke Rasmussen a anunțat că Danemarca nu are planuri să invoce Articolul 4 al NATO în acest caz. „Articolul 4 a fost activat de nouă ori în întreaga istorie a NATO și de două ori recent, în legătură cu Polonia și Estonia, deci nu avem motive să o facem”, a spus Rasmussen.
Abordarea prudentă a Danemarcei diferă vizibil de cea a Poloniei, de exemplu. BBC notează că Norvegia, Estonia, Polonia, Bulgaria și România, țări aflate pe flancul estic al NATO, au fost supuse recent unor forme de război hibrid. Jurnaliștii britanici punctează faptul că Estonia și Polonia au invocat Articolul 4 al NATO, după ce avioane de război rusești au intrat timp de 12 minute în spațiul aerian estonian, iar aproximativ 20 de drone rusești au violat spațiul aerian polonez și o parte au fost doborâte.
Nava rusă cu transponderul oprit
Presa daneză a dezvăluit un element care amplifică suspiciunile: o navă rusă de desant a Flotei Baltice, Aleksandr Șabalin, a fost zărită la circa 12 kilometri sud de insulele Langeland și Lolland, cu transponderul oprit. Nava, înarmată cu rachete, tunuri și capabilă să transporte tancuri și trupe, a staționat câteva zile în zonă, exact în timpul incidentelor cu drone. Aceeaşi navă a mai fost folosită în Siria, pentru transport de personal și echipamente.
Jacob Kaarsbo, fost analist șef în serviciile de informații militare daneze, sugerează că prezența navei ar putea avea mai multe roluri: observație, descurajare sau diversiune, în timp ce atenția era concentrată pe petrolierele civile suspectate de sprijinirea unor operațiuni cu drone.
După ce a fost localizată din elicopter, nava rusă s-a deplasat spre nord-est, dar cu sistemul de identificare dezactivat, iar cursul său actual rămâne necunoscut.
Autoritățile de la Copenhaga nu au confirmat implicarea navei ruse, însă premierul Mette Frederiksen a avertizat recent că Rusia „va fi o amenințare pentru Europa și Danemarca pentru mulți ani”.