Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a anunțat, după ședința de joi a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), completarea cadrului legal pentru protecția obiectivelor critice și intervenția împotriva dronelor neautorizate, precum și stabilirea liniei de comandă pentru interceptarea aeronavelor care intră ilegal în spațiul aerian al României.
Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a prezentat principalele decizii luate în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
Oficialul a explicat că acestea completează Legea 73/2025, privind intervenția asupra aeronavelor neautorizate în spațiul aerian românesc, aprobată în primăvară și publicată în Monitorul Oficial pe 19 mai, relatează Mediafax.
Cum se intervine
Printr-un ordin de ministru emis în iulie, au fost stabilite procedurile și linia de comandă pentru acțiunile împotriva dronelor, iar în prezent sunt aplicate metodologii care permit fiecărei instituții din Sistemul Național de Apărare să definească obiectivele ce necesită protecție, inclusiv obiective temporare, de exemplu în timpul vizitelor oficiale sau evenimentelor publice.
Procedura pentru drone include trei etape: identificarea, bruierea și, în ultima instanță, intervenția.
În cazul aeronavelor cu pilot, militare sau civile, deciziile privind interceptarea sunt adaptate în funcție de tipul aeronavei:
- pentru avioanele militare, coordonarea se face de comandantul misiunii în conformitate cu regulile NATO.
- pentru avioanele civile decizia finală revine ministrului Apărării, ca măsură politică și de siguranță națională, inspirată din atacurile din 11 septembrie din Statele Unite.
Ministrul Moșteanu a subliniat că distrugerea unei aeronave este ultima măsură, aplicată doar dacă toate celelalte etape nu reușesc și aeronava nu părăsește teritoriul național, reafirmând astfel angajamentul României de a proteja spațiul aerian și de a preveni incidentele majore.
A fost nevoie de încă o convocare a CSAT pentru a face ordine în lanțul de decizie
Președintele Nicușor Dan a convocat ședința de astăzi a CSAT după ce o dronă rusească a pătruns în spațiul aerian al României, pe 13 septembrie, iar armata română a ridicat avioane de la sol pentru interceptarea dronei.
Autorităţile au emis atunci două mesaje RO-Alert pentru zona de nord a judeţului Tulcea, iar avioanele F-16 au au urmărit drona până când aceasta a dispărut de pe radar.
Drona a zburat timp de aproximativ 50 de minute între Chilia Veche și Izmail, după care a părăsit spațiul aerian național în dreptul localității Pardina, îndreptându-se spre Ucraina.
Ministerul Apărării Naționale a transmis ulterior că piloții au primit autorizarea de a doborî ținta, dar au decis să nu deschidă focul.
Președintele Nicușor Dan a spus că există un cadru legal pentru doborârea dronelor care reprezintă o amenințare la adresa României, dar a subliniat că fiecare situație trebuie analizată separat, pentru a evita riscuri sau pagube colaterale.
Cu trei zile înainte de incidentul cu drona rusească, șeful statului că în astfel de situații este clar cine trebuie să intervină și ce are de făcut. ”Procedurile sunt bine definite, a fost legea în Parlament şi după aceea a fost CSAT care a clarificat. Este clar, în ipoteza unei chestiuni similare cu cea din Polonia este clar cine intervine, cine dă comanda, toate lucrurile sunt absolut clare, nu mai e nevoie de nimic”, a afirmat Nicuşor Dan, la TVR 1.
Datele MApN arată că din luna februarie a anului 2022, atunci când Rusia a declanșat conflictul armat în Ucraina, în apropierea granițelor României s-au înregistrat 52 de atacuri exclusiv pe teritoriul Ucrainei, în care au fost implicate drone rusești.
Dintre acestea, în 38 de situații, au ajuns fragmente de drone pe teritoriul României, în zona Deltei Dunării, iar în 10 situații drone rusești au pătruns în spațiul aerian al României, se arată într-un comunicat al Ministerului Apărării.