O dronă rusească s-a plimbat 50 de minute deasupra teritoriului țării fără a fi doborâtă, iar ministrul Apărării spune că românii trebuie să se obișnuiască să fie spectatori la astfel de „incidente”.
Drona rusească a survolat sâmbătă Delta Dunării dinspre Brațul Chilia și, potrivit fostului președinte Traian Băsescu, „trebuia doborâtă în primele minute după ce a intrat în spaţiul aerian al României”, fiindcă acum cel mai mare risc este „decredibilizarea capacităţii de apărare a ţării”, devreme ce aparatul de zbor fără pilot „ne-a fost trimis să ne testeze”.
Pe de altă parte, ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu precizează că piloții avioanelor ridicate de MApN au avut autorizația să doboare drona, dar că au decis cu „profesionalism și responsabilitate” că nu e cazul să deschidă focul.
- Dronă rusească, urmărită de două avioane F-16. Ministrul Apărării: Au fost foarte aproape s-o dea jos. Zelenski spune că a zburat aproape o oră în spațiul aerian al NATO
- Piloții de F-16 aveau autorizarea de a trage asupra dronei rusești, dar au decis să nu o doboare. Băsescu: A fost o greșeală că nu i s-a demonstrat Rusiei că poate fi lovită
În schimb, Băsescu este de părere că această hotărâre „pune sub semnul intrebării şi pentru aliaţi, şi pentru ruşi, dar mai ales pentru populaţie capacitatea Armatei Române de a lichida astfel de riscuri”. Unii experți susțin că doborârea unei drone cu cea mai slabă armă prezentă la bordul avioanelor F-16, adică tunul Vulcan Gatling, ar fi putut însemna pagube și chiar pierderea de vieți omenești la sol. Traian Băsescu insista că putea fi folosită apărarea antiaeriană pentru doborârea dronei, chiar dacă această soluție e mai scumpă.
Dronele rusești care au atacat din 2022 încoace porturile ucrainene de la Gurile Dunării au ajuns uneori ca din greșeală și în România. În 50% din atacuri, fragmente de drone au căzut în Delta românească. Din statistica Ministerului Apărării mai rezultă că de când a început războiul au avut loc 52 de atacuri asupra porturilor dunărene din Ucraina, în special în Ismail și Reni, dar și în Orlovka, iar în 10 situații dronele inamice au pătruns în spațiul aerian românesc.
Săptămâna trecută, între 9 și 10 septembrie, 19 drone au intrat în spațiul aerian al Poloniei și toate au fost doborâte imediat. Șeful serviciului de presă al NATO, Allison Hart, a confirmat că în Polonia, pentru distrugerea dronelor au fost folosite sistemele de apărare antirachetă ale Poloniei și ale Alianței.
Altfel spus, testul făcut de Rusia în Polonia cu un grup de avioane fără pilot a fost respins, în vreme ce România nu a avut curajul să doboare nici măcar o singură dronă. Cele două extreme ale Flancului Estic răspund diferit: statele de pe malul Balticii sunt mai hotărâte să se apere și să ajute Ucraina, în vreme ce țările de la malul Mării Negre sunt mult mai reținute: Turcia încearcă să joace între Rusia și Occident, mai mult de partea celei dintâi, Bulgaria, cu o largă populație filo-rusă, nu e prea interesată să intre în jocul geopolitic, iar România vorbește mult, face puțin și în momente cruciale, cum au fost prezidențialele din 24 noiembrie 2024, se lasă prinsă în mrejele Moscovei.
Președintele Nicușor Dan a recunoscut de altfel că România a fost supusă în ultimii 10 ani războiului hibrid dus de Federația Rusă, cu „o creştere graduală, pe de o parte de atacuri cibernetice la infrastructuri, pe de altă parte de instrumente de propagandă care s-au dus încet, încet şi au influenţat zone din societate”.
La ce folosesc testele rusești cu drone în statele aflate la periferia NATO? În primul rând sunt formule pentru a speria populația, apoi pentru a intimida guvernele, dar mai ales fac parte dintr-o strategie clară care urmărește să vadă care e răspunsul statelor puse în fața testelor, dar și ce fac aliații, în ce fel se mobilizează Occidentul dincolo de declarații.
Aceste teste au fost reluate după întâlnirea președinților chinez și rus prezenți împreună la marea defilare militară de la Beijing, care celebra 80 de ani de la victoria împotriva Japoniei și sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial: un eveniment simbolic prin care cei doi au vrut să-și afișeze relațiile strânse și să rescrie istoria celui de-al Doilea Război Mondial - după cum explica fostul ambasador american în China, R. Nicholas Burnes - adică să sublinieze că Rusia și China au fost „principalii învingători” și să minimizeze sprijinul SUA.
China și Rusia pregătesc schimbarea ordinii mondiale și sfârșitul Pax Americana, prin înlocuirea liberalismului, care luase avânt la sfârșitul Războiului Rece, cu autoritarismul și iliberalismul. Vladimir Putin și Xi Jimping au discutat la Beijing, între altele, și soluțiile pentru războiul din Ucraina, așa că e posibil ca dronele care au început să se plimbe prin statele NATO de la marginea continentului să facă parte dintr-o strategie mai largă, în care Vestul să fie nevoit să se confrunte cu restul lumii care s-a strâns la recentul exercițiu militar strategic Zapad, condus de Rusia.
Ce face România? Ministrul Apărării crede că românii doar trebuie să se obișnuiască să vadă drone rusești pe deasupra țării, o sugestie care scoate la iveală nu doar reflexe mai vechi ci și filosofia apărării naționale: obișnuința ca formă de rezistență.
Autor: Sabina Fati