Investitorii și guvernele nu mai știu ce va face președintele Emmanuel Macron pentru a gestiona deficitul bugetar și criza politică din Franța. Această incertitudine îi neliniștește profund.
Europa era deja prinsă într-un amestec toxic de probleme: războiul declanșat de Vladimir Putin în Ucraina, atacul lui Donald Trump asupra comerțului global și ascensiunea populiștilor de extremă dreapta pe tot continentul.
Apoi, guvernul francez s-a prăbușit din nou – de această dată după mai puțin de o zi de la învestire -, provocând panică pe piețe din cauza perspectivei unor noi alegeri care ar putea aduce extrema dreaptă mai aproape ca oricând de putere.
„Franța este prea mare ca să eșueze”
La Bruxelles și în alte capitale europene, oficialii și diplomații și-au exprimat temerile că leadership-ul lui Emmanuel Macron pe dosare internaționale, precum Ucraina și Gaza, va fi grav slăbit. Unii se tem chiar că întreaga economie a zonei euro ar putea fi pusă în pericol.
„Franța este prea mare ca să eșueze, iar această instabilitate politică fără sfârșit pune în pericol întreaga zonă euro. Este subiectul principal al tuturor discuțiilor de birou astăzi”, a declarat un diplomat dintr-un stat UE, citat de Politico.
Pe bună dreptate: Franța este a doua cea mai mare economie a Uniunii Europene, un membru G7, singura putere nucleară a UE și ţară cu statut de membru permanent în Consiliul de Securitate al ONU. Sub Macron, Parisul a devenit forța politică ce rivalizează cu Germania în influența asupra afacerilor europene.
Blocaj bugetar și amenințarea extremei drepte
Macron încearcă să țină piept Rassemblement National (RN), partidul de extremă dreaptă condus de Marine Le Pen, care domină constant sondajele, în timp ce se luptă și cu un deficit bugetar uriaș.
Guvernele sale succesive nu au reușit să obțină sprijin parlamentar pentru măsurile de reducere a cheltuielilor publice. Blocajul tot mai profund crește probabilitatea unor alegeri legislative anticipate până la sfârșitul anului, prelungind incertitudinea.
Unii observatori merg și mai departe, speculând despre o posibilă demisie a lui Macron înainte de finalul mandatului său din 2027. Oricare dintre aceste scenarii ar deschide drumul pentru avansul RN și ar putea zgudui întreaga arhitectură politică europeană, cu efecte imprevizibile asupra zonei euro.
Piețele reacționează violent
Luni, piețele financiare din Franța și din afara ei au reacționat cu teamă la prăbușirea, după doar 14 ore, a guvernului condus de Sébastien Lecornu. Acțiunile și obligațiunile franceze au scăzut, iar euro s-a depreciat față de dolar. Indicele CAC 40 a pierdut 1,4%.
„Există deja destule îngrijorări privind economia zonei euro. Nu aveam nevoie și de asta”, a spus un oficial dintr-o țară membră a zonei euro.
Autoritățile franceze au încercat să minimalizeze riscurile, afirmând că există „un pilot în cabină” la Ministerul Economiei. Dar mulți analiști nu sunt convinși.
„Macron a încercat în ultimii opt ani să prezinte Franța drept cel mai atractiv loc din Europa pentru investiții. Nu văd niciun investitor serios care să aleagă Franța acum, în lipsa totală de claritate politică și fiscală”, a explicat Grégoire Roos, director de programe la Chatham House.
„Elogii” premature la Bruxelles
Unii diplomați europeni redactează deja în privat „necrologul politic” al lui Macron. După ascensiunea fulminantă din 2017, președintele francez pare acum un lider slăbit, cu influență tot mai mică la Bruxelles.
Un alt diplomat UE a vorbit însă despre „moștenirea” lui Macron ca gânditor vizionar, autor al multor idei care au remodelat Europa. Conceptul de „autonomie strategică” - dorința ca UE să fie mai autosuficientă economic și militar - s-a născut la Paris și a căpătat relevanță în contextul retragerii Americii lui Trump.
„Puțini lideri se gândesc la ce va fi peste doi sau cinci ani. Macron era unul dintre aceia”, a spus diplomatul.
Influență în declin
Chiar dacă nu a dat niciun semn că ar vrea să demisioneze, tulburările interne vor diminua inevitabil influența Parisului în definirea politicilor europene.
Discuțiile privind bugetul UE, de pildă, ar fi mai ușor de modelat dacă Franța ar trimite constant același ministru la Bruxelles - lucru imposibil în condițiile actualelor schimbări de personal.
Pe de altă parte, un scrutin anticipat ar putea pune în pericol bugetul pe termen lung al Uniunii. Guvernele naționale sperau să ajungă la un acord înainte de alegerile franceze din 2027, pentru a evita ca Le Pen să politizeze și să blocheze procesul, a explicat un oficial european.
Macron, „pierdut în acțiune”
Macron a fost un actor central în sprijinul acordat Ucrainei și în efortul Europei de a-și consolida propria apărare, prin inițiative comune și coordonare cu aliații. Parteneriatul său cu premierul britanic Keir Starmer, care urmărește formarea unei „coaliții a celor dispuși” pentru o eventuală pace în Ucraina, este încă singura inițiativă concretă de acest tip.
„Nu este bine pentru UE ca unul dintre cei mai mari membri să fie în haos, mai ales în actualul context de securitate”, a spus același oficial.
Axa franco-germană, motorul tradițional al Uniunii, funcționează acum cu dificultate, chiar dacă noul cancelar german, Friedrich Merz, este perceput ca fiind mai energic decât predecesorul său.
Un oficial francez din cabinetul unui ministru demisionar a admis: „Franța lipsește din peisaj tocmai când Rusia avansează în Europa, China inundă piețele, iar Statele Unite ale lui Trump continuă să facă prostii. Franța nu poate oferi ce ar trebui să ofere în aceste condiții.”
Extrema dreaptă, marele câștigător
Dacă Macron declanșează noi alegeri, extrema dreaptă ar putea profita masiv, chiar dacă RN stagnează de luni de zile la 30-32% în sondaje.
Le Pen a salutat deja victoria populistului Andrej Babiš în alegerile din Cehia și a reluat apelurile pentru un nou scrutin în Franța.
Iar Geert Wilders, liderul olandez de extremă dreapta, a avertizat recent: „Vremea liderilor vechi, inclusiv a lui Macron, a trecut.”
G.P.