Pot să mă vaccinez dacă....? Răspunsuri avizate la cele mai grele întrebări despre vaccinul anti-COVID

Pot să mă vaccinez dacă....? Răspunsuri avizate la cele mai grele întrebări despre vaccinul anti-COVID

Pot să fac vaccinul dacă am o boală autoimună? Ce contraindicații am dacă sunt cardiac? Ce riscuri implică vaccinul pentru pacienții hematologici? Nu a fost dezvoltat prea repede acest vaccin?

Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care medici din toate domeniile de specialitate au răspuns, luni seară, într-o emisiune organizată de Colegiul Medicilor din România și difuzată în direct la Televiziunea Națională.

Cardiacii au contraindicații pentru vaccinare?

Alexandru Scafa Udriște, medic cardiolog la Spitalul Clinic de Urgență București, a declarat că prezența patologiei cardiace preexistente nu reprezintă o contraindicație pentru vaccinare.

2021 vine cu discounturi de până la 50% la principalele categorii de produse și servicii de care afacerea ta are nevoie. Obține oferta AICI!

”Din contră, persoanele cu afecțiuni cardiace, mai ales cu diabet asociat, fac forme moderate spre severe de boală. Mai ales ei trebuie vaccinați în etapa a 2-a. Fără niciun fel de ezitare”, spune el.

Ce risc prezintă cei cu boli autoimune?

Cătălina Poiană, președintele Societății Române de Endocrinologie, a spus că toate studiile efectuate până în prezent nu au evidențiat reacții adverse la pacienții cu boli tiroidiene sau endocrinologie autoimună.

Nicio boală endocrină nu se constituie ca o contraindicație la vaccin COVID, cu condiția ca boala să fie stabilizată”, explică ea.

Medicul a enumerat și câteva măsuri de siguranță pentru bolile renale autoimune. ”Dacă după vaccinarea COVID apar reacții adverse uzuale (febră, durere musculară), acestora li se recomandă să-și crească doza de glucocorticoizi ca la orice viroză banală”, explică aceasta.

Obezitatea, categorie de risc?

Bogdan Timar, decanul Facultății de Medicină din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara și medic la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu”, specializat în diabet, boli metabolice și medicină internă, a răspuns întrebării dacă pacienții cu obezitate intră in categoria de risc.

”Cu siguranță că da, deoarece persoanele cu obezitate au risc crescut, considerată comorbiditate, iar vaccinarea în etapa a doua este cu siguranță indicată”, spune el, reamintind că aproximativ 20% din populatia adultă a României suferă de obezitate.

Se pot vaccina pacienții cu boli hematologice maligne?

Dl Profesor Coriu Daniel, şef Disciplina Hematologie Fundeni si directorul Centrului de Hematologie și Transplant Medular din Institutul Clinic Fundeni, a fost întrebat dacă se pot vaccina persoane cu boli hematologice maligne (limfoame, leucemii acute, leucemii cronice).

Da, se pot vaccina”, a răspuns medicul, precizând că la acești pacienți contează momentul vaccinării.

”Un răspuns bun la vaccin presupune un sistem imunitar foarte bun. Persoana care se vaccinează va răspunde bine dacă are sistemul imunitar bun. Toți avem un răspuns bun. Pentru pacienții hematologici lucrurile nu stau chiar așa, pentru că ele sunt boli ale sistemului imun. Sistemul imun natural este defect.

Al doilea aspect este legat de terapie. Imunochimoterapia, spre exemplu, lovește în sistemul imun al pacientului, îl slăbește. Momentul vaccinării este foarte important, trebuie decis cu medicul hematolog curant. Vaccinul trebuie făcut”, a spus el.

Risc să dau boala celor nevaccinați?

Andreea Moldovan, director medical la Spitalul de Boli Infecțioase Brașov și primul secretar de stat numit de Vlad Voiculescu la Ministerul Sănătății, a fost întrebată dacă vaccinul nu reprezintă un risc pentru cei nevaccinați de acasă.

”Cu siguranță prin administrarea actualelor vaccinuri nu există niciun fel de risc pentru ceilalți membri ai familiei.

Iar această întrebare vine cel mai probabil dintr-o analogie cu vaccinul anti-poliomielitic a cărui administrare orală putea să prezinte un risc pentru ceilalți membri din anturaj.

Ceea ce se discută, însă, în plus vizavi de vaccinul anti-COVID este posibilitatea apariției unui portaj la nivel nazal al celor vaccinați.

Secundar administrării intramusculare a vaccinului apar anticorpii circulanți, care au ca destinație principală și favorită zona pulmonară.

Astfel încât la nivelul mucoasei nazale nu știm încă dacă acești anticorpi se află într-o cantitate suficientă să preîntâmpine un potențial contact al persoanei vaccinate cu un purtător astfel încât persoana vaccinată să devină un purtător al virusului la nivel nazal și să-l poată transmite mai departe.

Aici este o mică rezervă, încă, pe care o avem, dar este încă în studiu”, explică ea.

Sunt infectat cu COVID, dar nu știu. Ce se întâmplă dacă mă vaccinez?

Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta, a explicat faptul că, dacă pacientul nu prezintă simptomatologie și i se administrează vaccinul, acesta nu este un lucru rău.

”Din contră, se pare că ajută imunitatea, produce anticorpi și ajută pacientul sa nu intre in forma gravă a bolii”, spune ea.

Vaccinul poate produce infecția?

Simin Aysel Florescu, medic primar boli infectioase, doctorand, Spitalul Clinic de Boli Infectioase si Tropicale „Dr. Victor Babes”, Bucuresti, răspunde: ”Nu. Nu se poate genera boala. Mai ales acest tip de vaccin. Prin felul în care este constituit nu are cum să producă boala, pentru că conține doar rețeta pentru proteina spike, generând anticorpi, care ne feresc de o viitoare infecție. În general, vaccinurile nu produc o infecție.

ARN mesager oferă fix informația necesară pentru a produce anticorpii. Cel mai nou tip de vaccin existent este foarte sigur, foarte eficient și nu poate produce boala, ne apară impotriva ei.

”Tot ce apare ca posibile efecte secundare (febră, dureri musculare, artralgie) sunt semne de activare a raspunsului imun, nu sunt semne de boală. Unele sunt mai evidente clinic sau mai puțin evidente clinic, unii reacţionează mai puternic… dar nu este nimic patologic”, spune medicul.

Pacienții oncologici pot face vaccinul?

Conf. univ. dr. Dana Lucia Stănculeanu, medic oncolog, președintele Societății Naționale de Oncologie Medicală din România, spune că bolnavii care fac radiotarepie pot să facă vaccinul.

”Cei care fac chimioterapie, aceștia trebuie să discute cu medicul curant, pentru că discutăm de mai multe aspecte, de boala pe care o au, tipul de chimio, de momentul în care sunt față de chimioerapie”, spune ea.

Despre pacienții care fac tratament hormonal, ”nu încape discuție vizavi de administrarea vaccinului”. Iar contraindicații absolute apar doar în faza terminală, a explicat aceasta.

Ce alergii provoacă vaccinul?

Prof. Dr. Deleanu Diana-Mihaela, medic primar Interne și Alergologie şi Imunologie Clinică, de la la Institutul Regional de Gastroenterologie şi Hepatologie (IRGH) „Prof. Dr. O. Fodor”, răspunde: ”Alergiile legate de vaccin sunt extrem de reduse”. Desigur, ea recunoaște că exista un risc, ”dar nu depășeste riscul față de oricare alt medicament, inclusiv banala aspirină”, spune medicul.

Ea vorbește despre studiile americane privind procentele de risc date de vaccinarea din SUA, care arată doar 0,63% în cazul vaccinului Pfizer și 1,5% în cazul Moderna.

Dr. Deleanu spune că numărul de reacții este scăzut și, dacă e să punem în balanță, medicii pledează în favoarea vaccinării populației.

Desigur, ea reamintește că există o contraindicație în cazul unui istoric de șoc anafilactic la medicamente administrate injectabil sau vaccinuri.

De asemenea, la persoanele care au fost vaccinate și au avut o reacție alergică, aceasta reprezintă o contraindicație pentru rapel.

În orice caz, ”un pacient care are o alergie trebuie să fie sub supravegherea unui medic alergolog și trebuie să se adreseze lui”, spune ea.

Cine nu poate face acest vaccin?

Cristian Băicuș, medic primar medicină internă la Spitalul Clinic Colentina, spune, citând datele Center for Diseases Control, că au contraindicație persoanele cu șoc anafilactic la una dintre componentele vaccinului, persoanele care au făcut alergie la prima doză (acestea sigur vor face șoc anafilactic la a doua doză) și persoanele care se află în stadiu acut de boală.

Bolile genetice și vaccinul

Daniel Coriu, directorul Centrului de Hematologie şi Transplant Medular de la Institutul Clinic Fundeni și președinte al Colegiului Medicilor din România, spune că în cazul celor cu boala Gaucher (boala genetică moștenită) pacienții pot fi vaccinati, dar nu în aceeași zi cu administrarea preparatului de substitut.

De asemenea, ”să rămână sub supraveghere 30 de minute, obligatoriu”.

Efecte secundare pe termen lung?

Andreea Moldovan, director medical la Spitalul de Boli Infecțioase Brașov, a explicat cum funcționează ARNm și de ce nu ar trebui să ne temem de efecte pe termen lung.

”ARN mesager este ceva ce ne apartine, îl avem în corp. A fost utilizat în studiile oncologice. Celelalte vaccinuri sunt mai puțin performante. Efectele secundare apar imediat după administrare, pentru că se dezagregă ARN-ul și nu rezistă în organism. E ca un telefon modern pe care îl avem la îndemână. Practic, acest ARN mesager duce informația formării proteinei de suprafață. Este un mesager care ne ajută sa acționăm cum trebuie, ca o repetiție”, explică ea.

Vaccinul la pacienți cu fibroză pulmonară

Toate persoanele cu fibroze pulmonare au indicații de vaccinare, spune Beatrice Mahler. Ca particularitate, trebuie ținut cont de momentul la care pacientul se găsește: ”să nu fie într-un puseu de boală acută, să nu necesite medicație suplimentară. Dacă toate condițiile sunt intâlnite, au indicații de vaccinare și vaccinul îi ajută”, a explicat ea.

Tot ea a explicat că aceia cu ”sindrom post-COVID” se pot vaccina, la 30 de zile după pozitivare.

Femeile gravide și vaccinarea

Prof. Dr. Radu Vlădăreanu, președintele Societăţii Române de Ultrasonografie in Obstetrica și Ginecologie, spune că și femeile gravide se pot vaccina.

”Datele care au ajuns la noi în ultimele zile arată foarte clar că riscul unei femei gravide în momentul în care face COVID să ajunga la ATI este mult mai mare decât la negravide. Chiar dacă în prospectul vaccinului nu scrie. În general, nu se fac studii pe gravide. Da, se pot face, nu este o contraindicație, sunt recomandate, zeci de mii de gravide au facut vaccinul. În SUA 330.000 de gravide (lucrători medicali) se vor vaccina”, a spus acesta.

În plus, riscul de a face COVID e mai mare decât un potențial efect al vaccinului pe copil. ”Studiul pe șoareci arată lipsa toxicității pe embrion. Va dura până vor fi studii pe oameni, poate”, a spus el, amintind că gravidele fac în timpul sarcinii vaccin antigripal, DTP și HPV.

”Și femeia care alăptează nu are nicio problema să se vaccineze, nou născutul inactivează când suge. Femeia care s-a vaccinat în sarcină are anticorpi, trec în lapte, ajung la bebe”, spune el.

Cât de sigure sunt vaccinurile ARNm pentru cei care au o coagulabilitate crescută?

Daniel Coriu, hematolog, spune că ”ARN-ul de care vorbim acum este un ARN foarte inteligent, care evită orice problema de coagulare”.

Nu sunt date că o vaccinare greșită să inducă un infarct miocardic”, a spus acesta.

Mitul ”vaccinul modifică ADN-ul”, demontat

Despre genialitatea acestui tip de vaccin a vorbit și dr. Florescu, de la Victor Babeș.

ARNm nu intră în nucleul celulei. După ce își înmânează rețeta ribozomilor, este degradat în câteva zile. De aceea, este învelit în înveliș nanolipidic, ca să nu fie distrus înainte de a fi injectat. Genialitatea acestui vaccin stă în simplitatea concepției lui. Acel ARN nu rămâne în celulă, nu intră în nucleu, nu modifică ADN-ul. Este o mică fracțiune extrem de labilă, care dispare pur si simplu”.

Persoanele cu diabet se pot vaccina?

Dr. Bogdan Timar răspunde acestei întrebări:

”Încă de la debutul pandemiei s-a citat diabetul ca afecțiune cu risc crescut de pronostic sever al infecției. Este foarte importantă protecția împotriva dezvoltării bolii.

S-a demonstrat că vaccinarea este cât se poate de sigură pentru cei cu diabet zaharat. Nu ne așteptăm la alte efecte decât cele cunoscute.

Rezultatele pe care le avem ne arată ca vaccinul nu duce la dezechilibru glicemic. Reprezintă o intervenție cât se poate de sigură. Nu interferează cu medicațiile diabetice”, mai spune acesta.

Și dr. Moldovan a intervenit la această întrebare, subliniind că la pacienții fără antecedente cu diabet s-a observat un dezechilibru glicemic în timpul infecției cu COVID, ceea ce vine ca încă un argument în favoarea vaccinării persoanelor din această categorie.

Și pacienții anticoagulați se pot vaccina, cu o precauție

Alexandru Scafa Udriște, medic cardiolog la Spitalul Clinic de Urgență București, a declarat că inclusiv pracienții anticoagulați se pot vaccina.

”Cei care sunt pe anticoagulantul clasic trebuie să ia legătura cu medicul care urmărește dozarea medicamentului, pentru că trebuie să dozeze medicamentul aproape de limita inferioară”, explică el, punctând că orice pacient anticoagulat trebuie să anunțe echipa de vaccinare.

Cei care se tratează cu tratamentul nou să-și administreze vaccinul aproape de momentul în care iau pastila de anticoagulant”.

Potrivit medicului, vaccinul acestor pacienți trebuie administrat cu un ac mai subțire și într-un timp mai lung de administrare. De asemenea, trebuie urmarită zona, să nu apară un hematom local.

Nu a fost dezvoltat prea repede acest vaccin?

Simin Aysel Florescu, medic primar boli infectioase, doctorand, Spitalul Clinic de Boli Infectioase si Tropicale „Dr. Victor Babes”, București, a decis să demonteze acest mit:

”Nu este adevărat. Nu a aparut prea repede. Acest tip de vaccin se studiază de 10 ani incoace. Pe acest tip de terapie au fost studiate foarte multe alte terapii și vaccinuri. Au fost studiate. Iar faptul că a apărut (vaccinul – n.red) pentru acest virus nu este decât consecința studiilor de ani de zile. Nu este pe genunchi”, spune ea.

De asemenea, potrivit medicului, acest vaccin ne protejează și împotriva tulpinilor nou-apărute, precum cea din Marea Britanie.

Citește mai multe despre etapa a II-a de vaccinare:

În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, 👇 dă-ne un like. 💖