Postul intermitent a devenit dieta-vedetă a ultimului deceniu. Promite să „hackuiască” biologia fără calcule complicate de calorii sau renunțări drastice la carbohidrați: contează mai mult când mănânci decât ce mănânci. De la miliardari din Silicon Valley, la vedete de la Hollywood sau foști lideri politici precum Rishi Sunak, mulți au lăudat efectele acestui regim.
Până acum, știința părea să susțină trendul. Studii mai mici au arătat că prelungirea postului peste noapte ar putea îmbunătăți metabolismul, sprijini repararea celulară și chiar prelungi viața. Totuși, nutriționiștii au avertizat constant că săritul peste mese nu este o soluție universală și poate fi riscant pentru cei cu probleme de sănătate.
Un nou semnal de alarmă
BBC relatează că primul studiu de mari dimensiuni pe acest subiect aduce vești îngrijorătoare. Analizând datele a peste 19.000 de adulți din SUA, cercetătorii au constatat că persoanele care își restricționau alimentația la mai puțin de opt ore pe zi prezentau un risc cu 135% mai mare de a muri din cauze cardiovasculare decât cei care mâncau pe parcursul a 12–14 ore.
„Descoperirea neașteptată este că respectarea pe termen lung a unei ferestre de alimentație mai mici de opt ore a fost asociată cu un risc crescut de deces din cauza bolilor cardiovasculare”, a declarat pentru BBC prof. Victor Wenze Zhong, epidemiolog la Shanghai Jiao Tong University School of Medicine și autor principal al studiului, publicat în Diabetes & Metabolic Syndrome: Clinical Research and Reviews.
Deși legătura cu mortalitatea generală (din orice cauză) a fost mai slabă și inconsistentă, riscul cardiovascular a rămas constant indiferent de vârstă, sex sau stil de viață, chiar și după ajustări pentru calitatea dietei sau frecvența meselor.
Beneficii și riscuri
Într-un editorial publicat alături de studiu, endocrinologul Anoop Misra subliniază că postul intermitent poate avea efecte pozitive: pierdere în greutate, îmbunătățirea sensibilității la insulină, scăderea tensiunii și a colesterolului, cu posibile beneficii antiinflamatorii. Este simplu de aplicat și se potrivește cu tradițiile religioase sau culturale de post.
Dar există și riscuri: deficiențe nutritive, creșterea colesterolului, episoade de hipoglicemie la persoanele cu diabet, slăbiciune, iritabilitate, dureri de cap și pierderea masei musculare la vârstnici.
Nu este prima dată când postul intermitent ridică semne de întrebare. Un studiu publicat în JAMA Internal Medicine în 2020 arăta că pierderea în greutate a fost modestă și provenea în mare parte din masă musculară. Alte cercetări au raportat efecte secundare precum deshidratare, dificultăți de concentrare și oboseală accentuată.
Ce înseamnă pentru cei interesați de post intermitent?
Potrivit prof. Zhong, cei cu boli cardiovasculare sau diabet ar trebui să fie deosebit de precauți. „Pe baza dovezilor de până acum, concentrarea pe ce mănâncă oamenii pare mai importantă decât pe când mănâncă. Cel puțin, nu ar trebui adoptată pe termen lung o fereastră de alimentație de opt ore cu scopul de a preveni bolile cardiovasculare sau de a crește longevitatea”, a spus cercetătorul pentru BBC.
Concluzia actuală nu este că postul intermitent trebuie abandonat, ci că trebuie adaptat la profilul medical al fiecăruia. Până la studii suplimentare, mesajul central pare a fi: mai multă atenție la ceea ce punem în farfurie decât la ceasul de pe perete.