Numărul mare de cazuri din Timiș reflectă situația de dinainte de carantinare, precum și faptul că județul testează cel mai mult și se află la graniță. Prelungirea carantinei, cerută de medici, este o decizie de politică și sănătate publică, dependentă de mai mulți factori, iar lipsa reacțiilor după vaccinare nu trebuie să ne îngrijoreze, explică, rând pe rând, doctorul Virgil Musta.
Cunoscut drept una dintre cele mai credibile și echilibrate ”voci ale pandemiei”, medicul Virgil Musta, șeful Secției de boli infecțioase de la Spitalul „Victor Babeș” din Timișoara, a acceptat să lămurească pentru cititorii SpotMedia.ro câteva dintre cele mai discutate aspecte legate de evoluția pandemiei de Covid-19 în ultimele zile, în România.
Spot: Explicați-ne mai întâi de ce a crescut numărul de cazuri în Timișoara, chiar și după carantinare. Sunt unii care susțin că asta ar fi cea mai bună dovadă că restricțiile nu se justifică, pentru că ele nu produc efectul scontat.
Efectele carantinării încep să apară la 2-3 săptămâni după luarea primelor măsuri. Toată lumea se aștepta ca ele să apară în zilele următoare după introducere, dar, de fapt, această creștere reflectă situația de dinainte de a se institui carantina.
Pe de altă parte, din cauza contagiozității foarte mari a virusului, există transmisibilitate intensă în comunitate și e foarte greu de stăvilit această transmitere.
Spot: O altă întrebare care se repetă pe rețelele de socializare este ”De ce județul Timiș e roșu?”, în timp ce alte județe, cum e vecinul Caraș-Severin, sunt verzi sau raportează un număr aproape nesemnificativ de cazuri?
Sunt mai multe cauze.
Să știți că eu nu am făcut o analiză exactă, dar, pe de o parte, în Timiș se testează foarte mult. Testându-se, se și depistează multe cazuri. Nu știu care e situația în celelalte județe, dar din câte știu eu, Timișul testează cel mai mult la suta de mii de locuitori.
Pe de altă parte, totuși, Timișul este județ de graniță și sunt persoane care vin și, din cauza acestei mișcări a populației, riscul de contaminare este mai mare în orașul nostru, Timișoara.
- Carantinarea Timișoarei, joc de ping-pong între autoritățile locale și centrale. Cine are ultimul cuvânt
- Preşedintele CJ Timiş vrea să atace în instanţă ordinul lui Arafat pentru carantinarea Timişoarei. Ce spune Dominic Fritz
Spot: Din punctul dvs de vedere, s-ar impune prelungirea carantinării? Politic vorbind, am văzut că se duce o bătălie între autoritățile locale, dar și între cele din Timiș și cele de la București, însă vrem să aflăm opinia dvs, de medic cu experiență în domeniu.
Decizia de carantinare este o decizie de politică și de sănătate publică.
Asta implică, pe lângă factorul medical (care a solicitat carantinarea!), și alți factori, economici, de exemplu. Analiza este mai complexă, pentru că de aceea vorbim despre decizii de politică publică: sunt factori economici, sociali, emoționali ș.a.m.d. Toți aceștia trebuie luați în considerare ca să se ia o decizie.
Din punct de vedere medical, eu vă pot spune că presiunea pe spitale este foarte, foarte mare. Acest număr foarte mare de cazuri se asociază și cu un număr de cazuri severe, care necesită internare. Și vedem deja că facem față cu greu locurilor pentru internare.
Nu există rețete miraculoase în ceea ce privește menținerea sub control a pandemiei. Trebuie respectate cele trei reguli - purtarea corectă a măștii, distanțarea socială și spălatul pe mâini – și, îl plus, vaccinare rapidă și a unui număr foarte mare de oameni.
Din cauza faptului că vaccinarea nu își arată eficiența foarte repede (trebuie să vaccinezi peste 50% din populație ca să se vadă o scădere eficientă a pandemiei), măsurile de distanțare socială, purtarea corectă a măștii și spălatul pe mâini sunt esențiale în momentul de față.
Iar carantinarea, de fapt, asta este: un tip de distanțare socială, în sensul că se împiedică contactul persoanelor în diferite activități, zone, încercând astfel să întrerupem acest plan de transmitere a virusului.
Acest lucru se poate realiza prin responsabilizarea populației, a noastră (pentru că, de fapt, noi suntem cei care trebuie să luăm singuri astfel de măsuri) sau prin niște reguli care să ne oblige să respectăm distanțarea și să încercăm să scădem, astfel, numărul de cazuri.
Spot: Pentru că ați menționat vaccinarea, puteți să ne explicați de ce unii fac febră după administrare și alții nu? E mai bine sau mai rău să faci febră? Ce dezvăluie aceste reacții despre organismul tău?
Nu pot spune dacă e mai bine sau nu, dar fiecare organism reacționează altfel datorită faptului că prin vaccinare noi stimulăm imunitatea, iar reacțiile sunt, de fapt ale mecanismelor imune din organism.
Am urmărit o statistică mondială care arată că persoanele tinere fac mai multe reacții și mai intense decât persoanele în vârstă. Ceea ce este oarecum firesc, așa cum am spus mai devreme, pentru că imunitatea persoanelor tinere este mai activă, mai puternică, decât a celor mai în vârstă.
Pe de altă parte, același studiu arată că și în grupul placebo persoanele tinere se plâng mai mult de reacții adverse. Deci, posibil, ele somatizează mai mult aceste reacții decât persoanele în vârstă.
Eu cred că, de fapt, multe dintre aceste reacții sunt date de intensificarea interferonului.
Sunt reacții similare cu sindromul pseudo-gripal sau atunci când se administra interferon în tratamentul hepatitei C.
De fapt, sunt reacții ale organismului la procesele imunologice care sunt stimulate de către vaccinare.
Spot: Și atunci, dacă după vaccinare pacientul nu simte nimic, nu are nici febră, nici greață, nici măcar o stare de moleșeală, ăsta e un lucru îngrijorător, înseamnă că mecanismele lui imunitare sunt la pământ?
Nu, nu. Fiecare organism reacționează în modul lui particular.
Eu cunosc persoane care nu au avut nici cea mai mică reacție după vaccinare și au făcut titru de anticorpi foarte bun.
Este pur și simplu o reacție particulară a organismului, care nu trebuie să ne sperie, pentru că în decurs de 1-2-3 zile ea se autolimitează și nu dă sechele.
Citește și:
Începe vaccinarea celor de pe listele de așteptare. Răspunsuri avizate la cele mai bune întrebări