Portul din zona liberă Sulina se apropie de momentul în care va deveni complet operațional, după finalizarea principalelor lucrări de infrastructură.
Directorul Administrației Zonei Libere (AZL) Sulina, Dragoș Ioniță, spune că platforma portuară, cheul de acostare și drumul de acces sunt deja gata, iar ultimele intervenții vizează dragajul și refacerea farului din zonă.
„Ce ne-am propus, în mare parte, s-a finalizat. Vorbesc de platformă, vorbesc de cheul de acostare și de drumul de acces. Au mai rămas în momentul de față lucrări suplimentare și vorbesc de dragajul gurii de acces a canalului aferent bazinului maritim”, spune Dragoș Ioniță.
Potrivit acestuia, lucrările la bazinul maritim ar putea fi terminate în aproximativ o lună, dacă vremea va permite intervențiile pe apă. În paralel, AZL pregătește și reabilitarea farului, aflat în apropierea noului terminal.
Un nou punct strategic la Marea Neagră
Proiectul urmărește transformarea Sulinei într-un punct de transfer pentru mărfurile care vin pe Dunăre și pleacă apoi spre piețele internaționale cu nave maritime de mare capacitate.
„În această zonă veți vedea nave care vor opri la cheul nostru și operări portuare, încărcare, descărcare mărfuri”, explică directorul AZL.
Planul este ca mărfurile – în special cereale și produse agricole – să ajungă pe Dunăre din România, Republica Moldova și Ucraina, cu nave mai mici sau barje, iar apoi să fie transferate la Sulina pe cargouri maritime.
„Bunurile vin, se încarcă în aceste porturi, în nave care pot naviga pe canalul Sulina și pe Dunăre, în nave de 7.500 de tone sau pe barje. Se opresc aici, descarcă și aici se încarcă în nave de mari capacități”, spune Ioniță.
Directorul AZL spune că modelul logistic ar permite inclusiv transporturi de tip „plin pe plin”: navele maritime ar veni încărcate cu fertilizatori pentru agricultură, iar la plecare ar fi încărcate cu cereale din România, Republica Moldova și Ucraina.
Miza uriașă: nave mai mari și adâncime de 11 metri
Una dintre cele mai importante mize pentru dezvoltarea proiectului este creșterea adâncimii barei Sulina la 11 metri, ceea ce ar permite accesul unor nave maritime mult mai mari.
AZL a depus deja un nou proiect pentru dragarea unei părți din bazinul maritim la această cotă. În paralel, Administrația Fluvială a Dunării de Jos a făcut studii și expertize pentru modernizarea accesului naval.
„Dacă vom reuși să avem și bara Sulina la 11 metri, beneficiile vor fi mari, considerabile”, afirmă directorul AZL.
În prezent, navele mari sunt obligate să navigheze cu încărcătură redusă, ceea ce afectează eficiența economică a transporturilor.
300 de locuri de muncă și 15 milioane de tone de mărfuri
Potrivit unui studiu realizat cu sprijinul BERD de consultanți internaționali specializați în dezvoltarea porturilor, noua infrastructură ar putea transforma radical economia locală.
„Estimăm undeva la 300 de locuri de muncă. Și asta nu o spun eu, o zice un raport făcut de experți care la nivel mondial au dat consultanță pentru foarte, foarte multe porturi”, spune Ioniță.
Estimările incluse în studiul de oportunitate arată că, în următorii 7-10 ani, prin noul terminal ar putea tranzita până la 15 milioane de tone de mărfuri anual.
Proiectul este amplasat în apropierea vechiului port mineralier al Sulinei, construit în perioada comunistă și abandonat de decenii după prăbușirea activității industriale din zonă. Investiția totală depășește 24 de milioane de lei, potrivit informațiilor prezentate de autorități.
„Nu avem concurent”
Întrebat care ar fi principalul concurent al portului, directorul AZL spune că poziționarea Sulinei îi oferă un avantaj unic. „Nu ai concurent, pentru că ești poarta de acces de pe mare și invers”, afirmă acesta.
Ioniță susține că noul terminal ar putea funcționa complementar cu alte infrastructuri din regiune, inclusiv cu portul moldovean Giurgiulești.
„Din portul Giurgiulești vii pe barje, descarci aici și aici încarci în nave de capacitate mai mare”, explică directorul AZL.
Recent, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța a preluat operatorul portului Giurgiulești, mișcare considerată strategică pentru consolidarea coridorului logistic de la Dunăre și Marea Neagră.
Ce rol ar putea avea Sulina în reconstrucția Ucrainei
Deși războiul din Ucraina se desfășoară în apropierea Deltei Dunării, conducerea AZL spune că traficul naval din zonă nu a fost afectat decisiv.
„Atâta timp cât avem tranzit pe Dunăre și majoritatea navelor merg spre porturile ucrainene, pe mine nu mă sperie”, spune Ioniță.
Mai mult, acesta crede că reconstrucția Ucrainei ar putea transforma Sulina într-un punct important de tranzit pentru materiale și mărfuri. „Vor avea nevoie de o mulțime de bunuri și ei. Va fi un punct de tranzit de mărfuri”, afirmă directorul AZL.
Ce mai lipsește până la deschiderea oficială
În prezent, administrația lucrează la recepția finală a lucrărilor și la avizele necesare pentru funcționare. AZL a transmis către Ministerul Transporturilor noile cote ale porturilor și așteaptă aprobarea regulamentelor portuare și a procedurilor de exploatare.
După finalizarea acestora, va putea fi lansată procedura de concesionare a terenurilor și infrastructurii portuare către operatorii economici interesați.
Când Trump s-a întâlnit cu Xi ca de la egal la egal
Bolojan: Dacă PSD va fi într-o guvernare, PNL va fi în opoziție. Ce spune despre un guvern condus de un tehnocrat
CFR Cluj anunță numele viitorului antrenor: „Dacă e fresh, sigur va fi el”
Donald Trump, implicat în tranzacții de sute de milioane de dolari cu mari companii americane
