Premierul desemnat Eugen Tomac a finalizat lista de miniștri și programul de guvernare cu care ar urma să meargă în Parlament pentru votul de învestitură.
Săptămâna viitoare se împlinesc 10 zile de la desemnarea sa, termenul în care premierul desemnat trebuie să ceară votul Parlamentului asupra echipei guvernamentale și programului de guvernare. Pentru a fi învestit, Cabinetul Tomac are nevoie de minimum 233 de voturi.
Tomac a susținut că are peste 200 de voturi, dar nu este deloc clar de unde. PNL și USR au anunțat că nu susțin guvernul propus de Tomac, UDMR urmează să ia o decizie săptămâna viitoare, iar PSD nu a anunțat oficial cum va vota.
- PNL a decis să nu voteze Guvernul Tomac. Bolojan: E un paravan pentru a scuti PSD de răspundere, dar să asiguri drenarea de resurse. E incorect și imoral
- USR a decis să nu voteze Guvernul Tomac. Și are două soluții (Video)
- Prima reacție a lui Tomac după ce USR a decis să nu-i voteze guvernul: Sunt hotărât să merg mai departe. Susține că are peste 200 de voturi
În ce privește programul de guvernare, acesta are 21 de capitole și o structură tehnică: fiecare capitol este construit, ca regulă, pe măsuri pe termen scurt, cu orizont de 12–18 luni, și reforme structurale, cu orizont de mandat sau chiar dincolo de mandat.
Documentul precizează că nu își propune să detalieze toate instrumentele administrative, ci să stabilească direcția și termenul, urmând ca ministerele coordonatoare să stabilească mecanismele concrete.
Prioritatea zero: reforma administrativ-teritorială
Programul Tomac pune reforma administrativ-teritorială înaintea tuturor celorlalte capitole și o definește drept „prioritatea zero”. Documentul propune trei direcții mari: transformarea regiunilor de dezvoltare în regiuni administrative cu personalitate juridică, introducerea unor praguri minime de viabilitate pentru localități și redistribuirea competențelor și resurselor fiscale.
Argumentul de plecare este că România are peste 3.000 de unități administrativ-teritoriale, iar sute dintre ele nu ar avea resursele minime pentru a asigura servicii publice de bază. În același timp, cele opt regiuni de dezvoltare existente sunt descrise ca simple instrumente statistice, fără personalitate juridică: nu pot reprezenta România direct la Bruxelles și nu pot concentra investiții la scară. Programul mai susține că decalajele dintre județe au crescut între 2020 și 2025.
Calendarul propus începe cu o etapă de șase luni de pregătire după preluarea mandatului. În această perioadă ar urma să fie constituit Grupul de Lucru Interinstituțional pentru Reforma Administrativ-Teritorială, cu specialiști în drept constituțional și administrativ, istorici, demografi, economiști, experți în planificare teritorială, societate civilă și mediul academic. Secretariatul tehnic ar urma să fie asigurat de coordonatorul intern al programului, indicat ca MDLPA în actuala structură guvernamentală.
Următorul pas ar fi un audit al tuturor UAT-urilor, după populație, capacitate fiscală, suprafață și acces la servicii publice. Programul prevede și revizuirea propunerilor legislative anterioare și analizarea unor modele externe: Polonia 1998, Cehia, Franța și Danemarca.
Pe baza auditului, ar urma să fie elaborate mai multe scenarii de reorganizare. Acestea ar trebui să includă numărul de regiuni funcționale cu personalitate juridică, praguri minime de populație pentru comune și orașe, modul de redistribuire a competențelor și resurselor fiscale și tratamentul zonelor cu identitate etnică sau geografică particulară. Fiecare scenariu ar trebui să vină cu analiză de impact bugetar și demografic.
Programul mai prevede consultări în toate cele opt regiuni, cu primari, președinți de consilii județene, mediul de afaceri și asociații profesionale. La nivel de principii, documentul cere consens politic înainte de implementare, regiuni administrative cu personalitate juridică, autoritate fiscală și competențe reale, plus praguri minime sub care UAT-urile ar urma să fuzioneze sau să se asocieze obligatoriu.
O mențiune importantă este tratamentul special pentru zone cu identitate proprie. Programul precizează că „Reforma nu desființează identități. Zone cu identitate etnică, lingvistică sau geografică particulară (Secuime, Maramureș, Dobrogea, Delta) primesc statut adaptat. Cadrul tehnic include de la început regula că reforma respectă identitățile, nu le contestă.”
Măsuri urgente și imediate
Dincolo de reforma administrativ-teritorială, programul propune un pachet de măsuri imediate care vizează mai ales stabilizarea finanțelor publice, predictibilitatea pentru mediul de afaceri, energia, infrastructura, digitalizarea și serviciile publice.
În zona fiscală și bugetară, pe termen scurt, Tomac propune extinderea SAF-T și e-Factura B2C, generalizarea e-Sigiliu pentru tranzitul de mărfuri, combaterea evaziunii pe sectoare prioritare, introducerea bodycam și a testelor de integritate pentru antifraudă și vameși și trasabilitate financiară pentru tranzacțiile online.
Pentru contribuabili, programul propune un „scoring fiscal pozitiv”, prin care firmele și persoanele cu istoric bun de conformare să primească tratament diferențiat: rambursare de TVA cu control ulterior, eșalonări simplificate, prioritate la asistență și inspecții mai rare.
Pentru mediul de afaceri, direcția anunțată este predictibilitatea. Programul afirmă că „încrederea se reconstruiește prin predictibilitate, nu prin noi rotații de taxe” și propune ca orice modificare fiscală cu impact asupra mediului de afaceri să intre în vigoare la minimum șase luni după publicarea în Monitorul Oficial.
Tot aici intră măsuri precum precompletarea Declarației Unice pentru toate categoriile de PFA, prelungirea cu 12 luni a termenului pentru TVA de 9% la apartamentele contractate până la finalul lui 2025, creșterea deductibilității contribuției la Pilonul 3 de la 400 la 1.000 de euro pe an și un pachet de debirocratizare pentru IMM-uri.
În zona companiilor de stat, măsurile imediate sunt audit extern și rating A-E pentru companiile cu pierderi mai mari de doi ani, publicarea rapoartelor și decizii rapide pentru companiile clasate slab: redresare, listare, parteneriat public-privat sau lichidare. Programul propune și oprirea salariilor 13 și 14 și a bonusurilor nejustificate în companiile deținute integral de stat, prezentată ca măsură de echitate: „toată lumea plătește”.
În energie, măsurile imediate vizează menținerea prețurilor la carburanți într-un interval suportabil, protejarea consumatorilor casnici de gaze până în martie 2027, accelerarea investițiilor în capacități regenerabile și stocare, finanțarea proiectelor nucleare, finalizarea unor hidrocentrale sistate, tehnologizarea depozitelor de gaze, diversificarea surselor de produse petroliere și dezvoltarea unui registru național al consumatorilor vulnerabili.
Programul propune și ghișee energetice la nivel județean, prin care cetățenii să poată primi sprijin pentru audit energetic, finanțări, lucrări de eficiență energetică, panouri fotovoltaice, baterii sau pompe de căldură.
În infrastructură, accentul imediat cade pe finalizarea A7 Ploiești–Pașcani, sectoarele montane de pe A1, variantele de ocolire pentru localități aglomerate, accelerarea A0 și a centurii Capitalei, concesionarea spațiilor de servicii de pe autostrăzi și aprobarea de urgență a bugetelor de venituri și cheltuieli pentru companiile din transporturi.
Un punct important este salvarea jaloanelor PNRR până la 31 august 2026. Programul susține că aproximativ 65 din 179 de jaloane și ținte sunt la risc, cu posibilitatea pierderii a cel puțin 30% din cele aproximativ 10 miliarde de euro rămase.
În digitalizare, măsurile imediate vizează identitatea electronică pentru toți românii, operaționalizarea portalului unic al statului pe evenimente de viață, aplicarea principiului „once-only”, astfel încât cetățenii și companiile să nu mai fie obligați să aducă statului date pe care statul le are deja, și reorganizarea guvernanței digitale la centrul Guvernului.
În sănătate, programul pune accent pe digitalizarea sistemului, operaționalizarea Dosarului Electronic de Sănătate, reducerea treptată a spitalizării continue și dezvoltarea serviciilor de zi, ambulatoriilor, recuperării, îngrijirilor paliative și serviciilor la domiciliu.
În educație, măsurile pe termen scurt vizează salarizarea și reforma carierei didactice, masă sănătoasă în școli, școală după școală cu program 08.00–17.00, consilieri școlari, concursuri reale pentru directori, reorganizarea inspectoratelor și catalog electronic.
În zona socială, programul propune reluarea plăților pentru „Primul loc de muncă” pentru tinerii NEET în primele trei luni de mandat, continuarea programului de creșe „Sf. Ana”, voucher TECH ASSIST pentru dispozitive asistive, modernizarea Telefonului Copilului 119, finalizarea unor centre de zi prin PNRR și operaționalizarea e-Talon, cuponul electronic de pensie.
Restructurări și reforme de fond
Programul Tomac propune și o serie de restructurări mai ample, care ar necesita timp, susținere politică și capacitate administrativă.
Prima este reforma administrativ-teritorială: regiuni administrative cu personalitate juridică, autoritate fiscală și competențe reale, praguri de viabilitate pentru UAT-uri și reguli speciale pentru zone cu identitate proprie, precum Secuime, Maramureș, Dobrogea sau Delta.
A doua mare restructurare vizează ANAF. Programul propune reorganizarea piramidală a instituției, cu centralizarea analizei de risc și a controlului fiscal la nivel central și regional și renunțarea la modelul actual pe silozuri. În paralel, propune o unitate centrală de prognoză bugetară, consolidarea Consiliului Fiscal și introducerea bugetării pe obiective, descrisă ca „o reformă silențioasă, dar transformativă”.
A treia restructurare vizează companiile de stat. Programul propune listarea unor pachete minoritare, închiderea companiilor cu pierderi cronice și lichidarea „inteligentă” cu valorificarea activelor. În transporturi, apar explicit restructurarea TAROM și CFR, subvenții acordate pe număr real de călători, consolidarea Carpatica Feroviar după falimentul CFR Marfă și reformarea modului în care sunt executate proiectele mari de infrastructură.
A patra direcție este restructurarea guvernanței digitale. Programul propune plasarea Autorității pentru Digitalizarea României la centrul Guvernului, desemnarea unui Chief Information Officer guvernamental, o rețea de CIO în ministere și instituții și un comitet pentru e-guvernare cu decizii obligatorii pentru ministere.
A cincea direcție este reforma sistemelor publice mari: sănătate, educație, administrație și fonduri europene. În sănătate, accentul structural cade pe schimbarea modelului de finanțare și organizare, de la spitalizare excesivă spre servicii ambulatorii, prevenție și digitalizare. În educație, programul propune o țintă de 15% din bugetul de stat pentru educație până în 2030 și 1% din PIB pentru cercetare publică până în 2030.
La fonduri europene, programul propune un mecanism național de guvernanță pentru negocierea Cadrului Financiar Multianual 2028–2034 și un tablou de bord lunar pentru PNRR, coeziune și Fondul Social pentru Climă, cu indicatori publici.
Eugen Tomac merge în Parlament fără voturi. Cum ajungem la anticipate și cine are de pierdut cel mai mult
Neymar primește o veste proastă înaintea debutului la Cupa Mondială 2026
Iranul și-a securizat stocul de uraniu, de teama unei operațiuni a SUA pentru confiscarea materialului nuclear
De ce Nicușor Dan este marele învins al crizei politice și, pe undeva, nemeritat?
