Curtea Constituțională a României (CCR) ar trebui să decidă duminică, 28 decembrie, asupra legii care modifică regimul pensiilor de serviciu ale magistraților.
La începutul lunii decembrie, guvernul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pentru a doua variantă a legii privind pensiile speciale.
Doar că Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a sesizat din nou CCR asupra acestei legi, susținând că legea adoptată de Guvern „încalcă independența justiției” și „elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați”. Decizia de sesizare a CCR a fost luată în unanimitate, de 102 judecători din 102 prezenți.
CCR a avut o primă ședință pe această sesizare, pe 10 decembrie dar, după cinci ore de discuţii, a amânat o decizie pentru data de 28 decembrie. Termen care pică într-o zi de duminică, după trei zile de la Crăciun, ceea ce pune sub semnul întrebării posibilitatea întrunirii cvorumului minim, de 6 judecători.
Dacă nu se va întruni cvorumul sau se va amâna iar o decizie, următoarea discuție a CCR pe pensiile speciale ale magistraților va avea loc în 2026.
Ce prevede legea contestată
Actul normativ aduce modificări majore:
- pensia ar urma să fie de 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii 5 ani, cu un plafon de 70% din ultima indemnizație netă;
- vechimea necesară pentru pensionare crește de la 25 la 35 de ani;
- vârsta de pensionare crește de la 48–50 de ani la 65 de ani;
- perioada de tranziție este extinsă de la 10 la 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026.
În perioada de tranziție, vârsta de pensionare va crește treptat, cu câte un an, urmând ca în 2042 magistrații să se poată pensiona la 65 de ani.
Diferenţa faţă de primul proiect este că s-a extins perioada de tranziţie, de la actuala vârstă de pensionare, care acum este undeva 48 de ani, la 65 de ani, de la 10 ani cât era iniţial, la 15 ani.
Premierul Ilie Bolojan a declarat, după amânarea deciziei CCR pe pensiile magistraţilor, că are încredere că, respectând toate prevederile constituţionale, propunerea va fi validată.