Judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) s-au adunat, duminică, de la ora 13:00, pentru a decide asupra legii care modifică regimul pensiilor de serviciu ale magistraților. Decizia fusese deja amânată o dată, pe 10 decembrie.
Deși toți cei 9 judecători au fost prezenți, existând cvorum pentru luarea unei decizii, după mai bine de o oră de discuții, patru judecători CCR (toți cei propuși de PSD) au ieșit din sală și nu s-au mai întors. Fără cvorum, s-a decis reluarea ședinței luni, 29 decembrie.
Fostul ministru al Justiției Tudorel Toader a spus, într-o intervenție la Antena 3, că luni este nevoie ca 6 judecători CCR să fie prezenți pentru a se asigura cvorumul și de 5 voturi pentru a se lua o decizie.
El mai susține că dacă ar exista 5 voturi pentru trecerea legii de CCR, ulterior aceasta ar putea fi promulgată de președinte și publicată în Monitorul Oficial în aceeași zi, luni, și ar putea intra în vigoare din ianuarie 2026.
Despre ce s-a întâmplat în ședința de astăzi, Tudorel Toader crede că la nivelul CCR „există o majoritate de cinci judecători într-o anumită direcție”, motiv pentru care tabăra adversă nu a avut altă soluție de blocaj decât lipsa de la ședință. Întrebat dacă această mișcare a fost una „strategică”, fostul ministru a confirmat: „Strategică. Exact”.
Pe de altă parte, dacă și mâine judecătorii CCR vor amâna din nou luarea unei decizii, următoarea discuție ar putea avea loc în 2026, ceea ce ar prelungi perioada de incertitudine pentru guvern.
Rămâne de văzut dacă și mâine PSD va decide să își retragă judecătorii din sală, pentru a lipsi plenul CCR de cvorumul necesar pentru a decide asupra pensiilor speciale ale magistraților.
Ce s-a întâmplat astăzi
Ședința CCR a început în jurul orei 13:00, cu toți cei 9 judecători prezenți, Simina Tănăsescu fiind judecător raportor pe dosar.
Potrivit unor surse, după discuții, trei judecători ar fi cerut amânarea deciziei, până după 15 ianuarie, pentru a avea timp să fie primit de la Ministerul Justiției „un studiu de impact” legat de perioada de tranziție pentru creșterea vârstei de pensionare a magistraților.
Președinta CCR, Simina Tănăsescu, nu a fost de acord cu amânarea ședinței, motiv pentru care patru judecători CCR - toți cei numiți de PSD - au ieșit din sală. Este vorba de Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Cristian Deliorga.
Cei patru nu s-au mai întors și, nemaiexistând cvorum, ședința a fost închisă și urmează să fie reluată luni, la ora 10:00.
Curtea Constituțională a decis, duminică, continuarea deliberărilor în data de 29 decembrie 2025, ora 10:00, în cazul obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, obiecție formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție, constatând lipsa cvorumului în cadrul ședinței de deliberare intervenită în data de 28 decembrie 2025”, a informat CCR, după terminarea ședinței controversate.
Totuși, unele surse susțin că cei patru nu vor fi prezenți nici mâine, blocând o decizie pe pensiile speciale ale magistraților până undeva spre sfârșitul lunii ianuarie (până atunci e și vacanță judecătorească și sunt și concedii ale unor judecători CCR).
Context
La începutul lunii decembrie, guvernul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pentru a doua variantă a legii privind pensiile speciale.
Doar că Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a sesizat din nou CCR asupra acestei legi, susținând că legea adoptată de Guvern „încalcă independența justiției” și „elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați”. Decizia de sesizare a CCR a fost luată în unanimitate, de 102 judecători din 102 prezenți.
CCR a avut o primă ședință pe această sesizare, pe 10 decembrie dar, după cinci ore de discuţii, a amânat o decizie pentru data de 28 decembrie. Într-o zi de duminică, după trei zile de la Crăciun.
Ce prevede legea contestată
Actul normativ aduce modificări majore:
- pensia ar urma să fie de 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii 5 ani, cu un plafon de 70% din ultima indemnizație netă;
- vechimea necesară pentru pensionare crește de la 25 la 35 de ani;
- vârsta de pensionare crește de la 48–50 de ani la 65 de ani;
- perioada de tranziție este extinsă de la 10 la 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026.
În perioada de tranziție, vârsta de pensionare va crește treptat, cu câte un an, urmând ca în 2042 magistrații să se poată pensiona la 65 de ani.
Diferenţa faţă de primul proiect este că s-a extins perioada de tranziţie, de la actuala vârstă de pensionare, care acum este undeva 48 de ani, la 65 de ani, de la 10 ani cât era iniţial, la 15 ani.
Premierul Ilie Bolojan a declarat, după amânarea deciziei CCR pe pensiile magistraţilor, că are încredere că, respectând toate prevederile constituţionale, propunerea va fi validată.