Judecătoarea Raluca Moroșanu, de la Curtea de Apel București, a făcut declarații tranșante despre reforma pensiilor speciale ale magistraților și despre problemele reale din sistemul de justiție.
Într-un interviu acordat Recorder, aceasta a explicat de ce a fost singurul judecător care a votat împotriva „dezavuării” proiectului de lege privind pensiile magistraților.
„Sunt singurul judecător care a votat împotriva «dezavuării» proiectului de lege privind pensiile magistraților. Pentru un motiv foarte simplu: în viață, când constați că vei pierde, mai bine renunți elegant la ceea ce nu mai poți câștiga, pentru a te ocupa de problemele reale ale justiției”, a declarat Raluca Moroșanu.
Întrebată de ce crede că se vor pierde pensiile, judecătoarea a replicat: "E o explicație foarte simplă și este o explicație economică: nu vor mai putea fi susținute financiar de stat. Nu este doar o problemă a statului roman, ci pe toată planeta. În Europa, cel puțin, se discută în toate statele despre creșterea vârstei de pensionare, din acest motiv. Eu nu cred că mai pot fi susținute acum. Chiar dacă acum vor rămâne așa, cred că în 5-10 ani, nu vor mai exista deloc pensii de serviciu".
Adevăratele probleme din Justiţie
Judecătoarea susține că discuția despre pensii a ajuns să acopere disfuncțiile majore cu care se confruntă zilnic instanțele. „Pentru că nu pensiile sunt problemele reale ale justiției, ci volumul de muncă, lipsa de personal, legislația care se schimbă tot timpul, lipsa infrastructurii (nu avem săli de judecată), termenele de judecată, că se vorbește de prescripție (unde să dai termen, când tu nu ai sală de judecată decât de două ori pe lună?)”, a explicat magistratul.
Raluca Moroșanu a oferit și o comparație cu sistemul judiciar din alte state europene, arătând discrepanțele uriașe de încărcare a instanțelor. „Un coleg din Germania îmi spunea că a avut o lună grea, că a avut 3 dosare. Și eu i-am spus că am avut 80. Și a fost șocat”, a relatat aceasta.
Judecătoarea a adăugat că lucrează într-o sală de judecată pe care o împarte „cu alți 20 de colegi”.
În contextul discuțiilor despre creșterea vârstei de pensionare a magistraților la 65 de ani, Moroșanu afirmă că teama din sistem nu este legată de vârstă, ci de condițiile în care judecătorii ar urma să rămână activi încă două decenii. „Colegii nu sunt speriați în sine de vârsta de 65 de ani, sunt speriați de perspectiva de a rămâne încă 20-25 de ani într-un sistem precum cel creat de doamnele pe care le-ați văzut în conferința de presă”, a spus ea.
Suntem încurajați să ieșim la pensie. Să vină oameni noi, mai tineri și mai ascultători
Judecătoarea a subliniat că, deși ar fi putut beneficia deja de pensionare în condiții avantajoase, a ales să rămână în sistem. „Eu puteam să ies la pensie acum 2 ani, cu pensie mai mare decât salariul. Nu am făcut asta”, a precizat Moroșanu.
În același timp, ea susține că magistrații sunt încurajați să se retragă. „Și suntem încurajați să ieșim la pensie. Pentru că trebuie să vină oameni noi, mai tineri și mai ascultători, d-aia.”
Declarațiile judecătoarei vin în plină dezbatere privind reforma pensiilor speciale.
Curtea Constituțională trebuia să decidă, miercuri, cu privire la sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) în legătură cu noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraților.
Însă, după cinci ore de discuţii, CCR a amânat o decizie pentru data de 28 decembrie, care pică într-o zi de duminică, după cele trei de Crăciun.
Judecătorii de la instanța supremă sunt cei care au hotărât să sesizeze Curtea Constituțională în legătură cu noul proiect privind reforma pensiilor magistraților.
- Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament pe proiectul privind pensiile magistraților. Bolojan: „Nicăieri nu există pensionări la 48 de ani”
- Bolojan e convins că de data asta legea referitoare la pensiile magistraților va trece de CCR
Ce prevede legea nouă a pensiilor pentru magistraţi
Proiectul de lege reglementează condițiile de pensionare a magistraților și modul de calcul al pensiilor.
- pensia ar reprezenta 55% din media indemnizaţiilor brute din ultimii 5 ani, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizaţie netă;
- vârsta de pensionare ar urma să crească progresiv până la 65 de ani, pe parcursul a 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026;
- vechimea minimă va rămâne 25 de ani, dar doar 10 ani vor putea fi asimilaţi altor profesii juridice.
Proiectul inițial al reformei pensiilor magistraților a fost declarat deja neconstituțional de CCR pe 20 octombrie, prin votul a cinci judecători - Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc (cei 4 care azi au cerut amânarea), plus Mihaela Ciochină (desemnată de Klaus Iohannis). Motivul invocat de cei cinci e că Guvernul nu a aşteptat intervalul de timp prevăzut de lege pentru avizul de la CSM, chiar dacă acesta este consultativ.
De această dată, avizul CSM, chiar dacă unul negativ, a fost obținut înainte ca Executivul să-și asume răspunderea pe proiect.