Liana Arsenie, președintele Curţii de Apel Bucureşti, a lansat un atac dur și asupra judecătoarei Daniela Panioglu, care a confirmat toate acuzaţiile Recorder despre sistemul de justiţie.
Într-un interviu acordat Euronews, Daniela Panioglu a spus că mecanismele interne au fost capturate de o structură piramidală de influență, iar efectul ar fi blocarea marilor dosare de corupție, adesea până la prescriere.
Șefa CAB arată însă că factorul declanșator al acuzațiilor făcute de judecătoarea Daniela Panioglu ar fi o ”chirie ilegală”, descoperită de Curtea de Apel.
”Un alt judecător care atacă constant Curtea de Apel București este Panioglu Daniela. A lansat în spațiul public acuzații care nu sunt factuale. A formulat public acuzații la adresa altor persoane care nu au fost susținute de probe verificabile. Vă prezentăm factorul declanșator al conflictului.
Deși în 15 iunie 2011 doamna judecător a dobândit dreptul de proprietate a unui apartament, până în 2015 a continuat să deconteze o chirie de la stat, declarând în fals că nu deține o locuință. Când am aflat realitatea și am oprit plata chiriei, judecătoarea a atacat decizia în instanță”, a declarat Liana Arsenie.
Mai mult, șefa Curții de Apel București susține că judecătoarea Panioglu a fost sancționată pentru agresiuni fizice și verbale.
”Doamna judecător a fost sancționată pentru agresiuni fizice și verbale asupra unui coleg de complet de judecată. L-a lovit cu dosarul în cap. Mulți colegi au refuzat să facă echipă cu ea. Din 23 de judecători, unul singur și-a manifestat intenția de a face complet cu doamna judecător, dar după un an, a renunțat și el”, mai acuză șefa CAB.
Ce a scos la iveală Recorder
Recorder a publicat un documentar video de două ore despre sistemul de Justiție din România, un material jurnalistic care se bazează pe multiple mărturii din interiorul sistemului și care arată, în detaliu, cum s-a ajuns la fenomenul din ultimii ani, în care dosarele de mare corupție sunt îngropate în mod sistematic.
Documentarul Recorder arată cum, pe lângă deciziile CCR și ale Înaltei Curți care au favorizat prescrierea faptelor în multe dosare de corupție, acest fenomen a fost întreținut printr-o serie de artificii judiciare mai puțin cunoscute: judecători scoși din completuri, în timpul desfășurării proceselor, pentru a fi degrevați deși ei nu ceruseră degrevarea, judecători cărora le-a încetat brusc delegarea, deși doreau să continue și aveau soluții de pronunțat în dosare importante, judecători detașați în diverse poziții călduțe chiar înainte de a pronunța soluții în dosare importante.
Astfel de schimbări au favorizat tergiversarea dosarelor și implicit prescrierea faptelor.
Documentarul a declanșat un val de reacții atât în sistemul judiciar, cât și pe scena politică.
În urma anchetei, USR a anunțat că îl cheamă pe ministrul Justiției în Parlament pentru explicații.
În paralel, Lia Savonea a transmis prima sa reacție publică, afirmând că documentarul conține deformări și că ancheta Recorder ar reprezenta o denigrare a justiției. Ea a respins acuzațiile referitoare la modul în care ar fi exercitat influență în sistem.
Iar Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii consideră documentarul Recorder “vârful” unei campanii coordonate de subminare a încrederii în sistemul judiciar.