Judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Bucureşti a motivat decizia de respingere a redeschiderii Dosarului 10 August. Pe scurt, soluția este imputabilă în primul rând procurorului șef DIICOT care a întocmit-o, adică Georgianei Hosu, care, tot pe scurt, nu a susținut cu argumente motivele pentru care solicitase redeschiderea și nici nu a analizat în ea argumentele parților vătămate care făcuseră plângere împotriva soluției de clasare.
Dacă dna Hosu este doar fundamental incompetentă sau este de rea credință poate fi o discuție, dar nu mi se pare că vreuna dintre aceste variante este preferabilă.
Cu adevărat preferabil ar fi fost ca ea să nu fi ajuns vreodată șefa DIICOT și nici șefa adjunctă a DIICOT (pentru care a avut aviz pozitiv CSM). Cu adevărat preferabil ar fi ca interesul SRI pentru conducerea DIICOT, până la un punct justificat de cazuistica specifică acestui parchet, să nu însemne insistență pentru procurori slabi/santajabili, așa cum au fost Felix Bănilă și Georgiana Hosu.
În ceea ce o privește pe doamna judecător, a dat o soluție strict în litera Codului de Procedură, care în art. 335 al 4 spune că judecătorul de cameră preliminară ”hotărăște prin încheiere motivată, în camera de consiliu, fără participarea inculpatului și a procurorului, asupra legalității și temeiniciei ordonanței prin care s-a dispus redeschiderea urmăririi penale”.
Deci s-a limitat la analiza conținutului ordonanței dnei Hosu. Poate un judecător ICCJ și-ar fi asumat riscul să iasă din acest cadru, ar fi considerat că, deși nu au fost invocate în ordonanță, plângerile parților pot fi analizate.
Cert este că o prevedere mai acoperitoare a Codului de Procedură Penală ar fi fost de mare folos și, dacă tot vorbim de revizuirea Codurilor, ar trebui să apară.
Acum întrebarea esențială este ce se mai poate face pentru ca ancheta să meargă mai departe. Există variante mai mult sau mai puțin fezabile.
Strict pe litera CPP singura variantă ar fi să apară „fapte sau împrejurări noi din care rezultă că a dispărut împrejurarea pe care se întemeia clasarea”. De unde pot rezulta ele?
Există pe rolul Parchetului Militar în continuare partea de dosar care îi privește individual pe jandarmii acuzați că ar fi acționat abuziv. Teoretic, este posibil. Practic, spun surse judiciare, este destul de improbabil că vreunul dintre ei să poate aduce probe noi care să răstoarne clasarea.
Când spun că e improbabil vă dau un exemplu. Surse din ancheta procurorilor militari spun că, de la un anumit moment al intervenției, șefii Jandarmeriei nu mai discutau decât pe grupul de whatsapp. Când au venit la audieri, telefoanele le-au fost confiscate, s-a dispus percheziție informatică, realizată la MAI.
Experții au cerut însă PIN-urile telefoanelor fără de care au spus că nu puteau ajunge la conversații, iar suspecții au declarat cu toții că au uitat PIN-ul. Percheziția nu a putut fi efectuată, iar în momentul clasării, telefoanele au fost restituite proprietarilor. Nu cred că e greu de intuit ce s-a întâmplat cu ele.
Deci puțin probabil ca jandarmii de pe stradă să poată furniza probe pentru împrejurări esențiale.
Pobele noi pot veni însă din altă parte. Ministerul de Interne ar putea verifica dacă Parchetul Militar a primit, într-adevăr, absolut toate documentele, înregistrările, pe toate suporturile, legate de intervenția din 10 august 2018.
Dacă o anchetă ar dovedi că există și unele care nu au fost predate, de acolo ar putea apărea împrejurări noi care să justifice o redeschidere.
Ar mai fi o varianta legată de plângerile făcute la CAB de părți din dosar împotriva clasării care îi privește pe Carmen Dan, Liviu Drangea și șefii Jandarmeriei. Șansele de succes sunt însă mici, cât timp plângerea a fost adresată direct instanței, nu procurorului ierarhic superior, ceea ce atrage indamisibilitatea.
Cea mai rapidă soluție ar putea sta, potrivit magistraților cu care am vorbit, în pixul procurorului șef interimar DIICOT, Oana Pâțu, care să folosească o portiță lăsată deschisă, aproape indicată, de judecătorul de la TMB.
Motivarea atrage atenția că soluția nu include argumentele din plângerile părților, pentru că ele nu au fost incluse în ordonanța dnei Hosu. Argumentele acestea ar putea fi preluate de procurorul șef DIICOT într-o nouă ordonanță de clasare, cu respectarea criteriilor din motivare, adică cu reevaluarea materialului de urmărire penală.
Procurorul șef DIICOT ar putea considera că această respingere este un fel de restituire pe motiv de nemotivare sau insuficientă motivare, e drept neprevăzută în CPP. Dar nimic nu poate împiedica procurorul șef DIICOT să infirme din oficiu clasarea și să încerce din nou redeschiderea, cu argumentele complete.
Până la urmă, ministrul Justiției a promis că va exista o analiză în privința opțiunilor după apariția motivării.
Acuzațiile procurorilor militari care au fost anulate - Document exclusiv
Încercarea aceasta ar fi nu doar o posibilă soluție, ci și o dovadă de bună credință. Momentul critic a fost preluarea dosarului de la Secția Parchetelor Militare din ICCJ la DIICOT sub oblăduirea procurorului general interimar de atunci, actual prim-adjunct Bogdan Licu.
Dacă noua încercare de redeschidere nu va fi făcută, din punctul meu de vedere, va fi clar că dosarul a fost preluat pentru a fi ucis cu premeditare.
