Toate acuzațiile procurorilor militari la adresa șefilor Jandarmeriei cu care a plecat Dosarul 10 August de la Secția Parchetelor Militare din PICCJ (SPM-PICCJ) către DIICOT sunt consemnate în Ordonanța de declinare a dosarului către DIICOT din 28 iunie 2019. Sunt acuzații foarte precise, explicate punct cu punct.
DIICOT a clasat toate aceste acuzații și susține în ordonanța de clasare din 26 iunie că ”în fundamentarea construcției juridice ce a stat la baza învinuirilor formulate în cauză de către Secția Parchetelor Militare (SPM) s-au invocat fie stări de fapt necorespunzătoare adevărului materializat probator, fie stări de fapt cărora li s-au conferit interpretări cu încărcătură subiectivă evidentă”.
SpotMedia.ro a consultat Ordonanța procurorilor militari și vă prezintă acuzațiile la adresa lui Laurențiu Cazan, Ionut Sindile, Sebastian Cucoș și Dan Chirică.
Ordonanța de declinare arată că dosarul inițial nr. 916/P/2018 a fost înregistrat ca urmare a sesizării din oficiu a Parchetului Militar de pe lângă Parchetul Tribunalului București (PMPTB).
În baza ordonanței procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nr. 2011/C/2018 din data de 14.08.2018, dosarul înregistrat la PM PTB a fost preluat, în temeiul art. 325 C.pr.pen., de Secţia Parchetelor Militare (SPM).
Imediat, SPM a dispus extinderea urmăririi penale cu privire la:
1.infracțiunea de favorizare a făptuitorului, prev. de art. 269 Cod Penal. De ce?
”Neluarea măsurilor pentru ca, anterior executării misiunii din data de 10.08.2018, în zona Piaţa Victoriei din mun. Bucureşti, toţi militarii jandarmi să poarte căști inscripționate cu numere de identificare, care să corespundă poziţiei ocupate în cadrul batalionului, detaşamentului şi grupei de intervenţie, deşi era previzibil, pentru orice persoană, că în acest mod nu vor putea fi individualizate acţiunile fiecărui militar, rezultat acceptat de către persoanele cu atribuţii în reglementarea acestei situaţii.”
Mai mult, arată procurorii militari, ”ulterior, în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor în cauză cu privire la faptele de violență exercitate în cursul intervenției, au fost întocmite documente oficiale cu conținut inexact, în care nu au fost cuprinse mențiuni privind identitatea militarilor care au purtat în timpul intervenției căștile de protecție ale căror numere de identificare inscripționate fuseseră acoperite cu bandă adezivă”.
2. infracțiunea de fals intelectual, prev. de art. 321 Cod Penal. De ce?
”În înscrisurile oficiale întocmite de structurile Jandarmeriei Române (...) au fost omise, cu știință, datele reprezentând numerele de identificare atribuite prin fișele individuale de echipament (...), fapt care a condus la împiedicarea sau îngreunarea identificării militarilor jandarmi care au participat la comiterea unor acte de violență
3. infracțiunea de uz de fals prev. de art. 323 Cod Penal. De ce?
”Predarea către organul de urmărire penală a înscrisurilor oficiale susmenționate, falsificate în modalitatea arătată”.
Ulterior, urmărirea penală a fost extinsă încă o dată prin Ordonanța nr. 18/P/2018 din data de 12.09.2018 pentru participație improprie la fals intelectual prev. de art. 52 alin.3 rap. la art.321 alin.1 din C.P..De ce?
”Determinarea autorului scriptural al Jurnalului Acțiunilor Operative, întocmit de DGJMB, să consemneze, în mod nereal și în necunoștință de cauză, ora 23:11, ca fiind ora la care prefectul mun. București a aprobat, în conformitate cu prev. art. 19 alin. 1 din Legea nr.60/1991 ordinul de intervenție, aprobare emisă în realitate mult mai târziu, după mai mult de o oră de la ora consemnată în Jurnalul Acțiunilor Operative”.
2. participație improprie la uz de fals prev. de art. 52 alin.3 rap. la art.323 din C.P..De ce?
”Determinarea folosirii Jurnalului Acțiunilor Operative ca dovadă a modului în care a avut loc misiunea de asigurare/restabilire a ordinii publice la data de 10.08.2018, deși acesta consemnează mențiuni false privind ora aprobării ordinului de intervenție, fapt necunoscut de persoanele în ale căror atribuții de serviciu intră folosirea acestui jurnal.”
Cine si de ce a fost urmărit pentru toate acestea de Parchetul Militar înainte de declinarea către DIICOT?
Este stabilit de Ordonanța nr. 18/P/2018 din 20.09.2018 a SPM care a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de:
1.Maior CAZAN LAURENŢIU VALENTIN sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de:
- abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. 1 C.Pen. pentru că a ordonat intervenția în forță.
- participaţie improprie la purtare abuzivă pentru că ”a creat aparenţa unei acţiuni legale de restabilire a ordinii publice şi a ordonat folosirea mijloacelor din dotare pentru evacuarea protestatarilor, cu consecinţa exercitării de către forţele de ordine din subordine a unor acte de violenţă nejustificate de situaţia operativă şi de nevoile reale de imobilizare a persoanelor turbulente - acte îndreptate inclusiv împotriva copiilor, altfel decât în mod gradual și fără a înceta după realizarea scopului misiunii.”
- participaţie improprie la fals intelectual pentru că a determinat schimbarea orei de aprobare a intervenției.
- participaţie improprie la uz de fals pentru că a determinat folosirea ulterioară a Jurnalului Acţiunilor Operative falsificat.
2.Comisar şef de poliţie CHIRICĂ MIHAI DAN sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de:
- complicitate cu Laurentiu Cazan la abuz în serviciu.
- complicitate la participaţia improprie la purtare abuzivă comisa de Laureniu Cazan.
3. Colonel CUCOȘ GHEORGHE SEBASTIAN
- complicitate la abuz în serviciu pentru că ”în lipsa unui ordin sau dispoziții fragmentare care să consemneze preluarea comenzii de la mr. Cazan Laurențiu, prin ordinele date direct forțelor de ordine, a participat nelegal la conducerea operațiunilor și l-a ajutat pe acesta din urmă să pună în aplicare ordinul nelegal de intervenţie în forţă pentru evacuarea protestatarilor aflaţi în Piaţa Victoriei”.
- complicitate la participație improprie la purtare abuzivă.
4. Colonel SINDILE IONUȚ-CĂTĂLIN
- complicitate la abuz în serviciu pentru că ”l-a ajutat pe mr. Cazan Laurențiu să pună în aplicare ordinul nelegal de intervenţie în forţă, participând astfel la conducerea operațiunilor de evacuare a manifestanților aflaţi în Piața Victoriei”.
- complicitate la participație improprie la purtare abuzivă.
- complicitate la abuz în serviciu pentru că gestionarea momentului Spring Time ”precum şi modul în care a fost gestionată comunicarea informaţiilor cu privire la starea de sănătate a sg maj. Nistor Ştefania, prin transmiterea, în mod intenţionat, a unor date eronate, se circumscriu unei acţiuni menite să creeze, în mod artificial, aparența existenţei unor condiții de legalitate care să determine și să justifice, în acelaşi timp, ordinul de intervenție în forță a unităţilor de jandarmi pentru evacuarea participanților la protestul desfășurat în Piața Victoriei”
- complicitate la participație improprie la purtare abuzivă.
Procurorii militari au refăcut minut cu minut filmul zilei de 10 august, al intervenției și rolul fiecărui urmărit penal în cele întâmplate.
Spre exemplu, Ordonanța procurorilor militari redă în totalitate discuția de la 112 privind incidentele din zona Springtime.
”Deşi din relatările făcute (...) rezulta că grupul despre care se afirma că s-ar manifesta violent în fața restaurantului Springtime se îndepărta deja în direcția Gării de Nord şi că au venit jandarmii, către zona respectivă au fost direcționate patru autospeciale ale Serviciului Acțiuni Speciale din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București.
Deplasarea în zona restaurantului Springtime a forţelor aparţinând Serviciului Acțiuni Speciale din cadrul DGPMB, în contextul în care obiectul de activitate al lucrătorilor din cadrul acestui serviciu nu îl constituie restabilirea ordinii publice iar intervenţia acestora nu era, în mod evident, necesară, a constituit, în fapt, doar un pretext, creat artificial, de natură să determine şi, ulterior, să justifice intervenţia în forţă, aparent legală, a unităţilor de jandarmi împotriva participanţilor la protestul care se desfăşura în Piaţa Victoriei din mun. Bucureşti.
Susţinerile (...) referitoare la acțiunile violente ale unui grup de 22 persoane aflate în fața restaurantului Springtime nu au fost confirmate de personalul de serviciu al acestui restaurant şi nici de managerul acestei unități”.
Procurorii militari spun că a fost creata, ”în mod artificial, aparența existenţei condițiilor de legalitate care să determine și să justifice folosirea forțelor de ordine împotriva participanţilor la protestul desfăşurat în Piața Victoriei, din mun. Bucureşti, şi a fost folosit pentru a amplifica emoţional necesitatea unei intervenţii în forţă pentru evacuarea protestatarilor, iar ulterior pentru a justifica legalitatea acestei intervenţii, prin transmiterea unor date eronate cu privire la gravitatea leziunilor suferite de sg maj. Nistor Ştefania şi urmările acestora.
În acest sens se reţine că, deşi era cunoscută starea reală de sănătate a sg. maj. Nistor Ştefania, comunicările cu privire la acest subiect, inclusiv în relaţia cu mass-media, au fost intenţionat eronate.”
Documentul face trimitere la conferinta de presa in care lt. col Militaru Marius, în calitate de purtător de cuvânt al Jandarmeriei, a informat că ”…’dincolo de intervențiile dificile pe care le-am avut aseară, de departe cea mai dificilă intervenție a fost să explicăm părinților colegei noastre că fata lor s-ar putea să rămână paralizată pe viață’, în vădită contradicţie cu datele cunoscute la nivel instituţional cu privire la starea reală de sănătate a sg. maj. Nistor Ştefania.
Sub acest aspect, urmează a fi avut în vedere faptul că examenul CT, efectuat în cadrul Spitalului Universitar de Urgență Floreasca la ora 23:58, în seara zilei de 10 august 2018, a evidențiat că sg. maj. Nistor Ștefania nu prezenta leziuni ale coloanei vertebrale (Buletinul de examen CT vol. 9/93)”
Iar din declarația martorului dr. Raed Arafat rezultă că a ținut permanent legătura cu medicii din cadrul Spitalului Universitar de Urgență Floreasca, iar în dimineața zilei de 11 august 2018, în jurul orei 01:30 , a informat conducerea Ministerului Afacerilor Interne cu privire la starea de sănătate a sg. maj. Nistor Ștefania.
Această apreciere, afirmă procurorii DIICOT, se bazează pe relatarea procurorului militar de la PMPTB aflat la fața locului (Bogdan Pîrlog – n. red.) din procesul-verbal de sesizare din oficiu a menționat că: ”În mijlocul participanţilor, au acţionat un număr de peste o mie de persoane care se manifestau violent atât la adresa forţelor de ordine, cât şi la adresa protestatarilor paşnici, încercând forţarea cordonului de jandarmi. Situația a degenerat progresiv (…)”.
În conformitate cu art 340 CPP, Ordonanța de clasare a DIICOT poate fi contestată la procurorul ierarhic superior și apoi în instanță.