Negocierile comerciale ale președintelui Donald Trump nu mai sunt de mult doar despre comerț. În ecuație, scrie Politico, au intrat reglementările din domeniul tehnologiei, cheltuielile pentru apărare, mineralele strategice, ba chiar și războiul și pacea.
După ce a impus în aprilie tarife extinse asupra aproape tuturor țărilor, Trump a transformat discuțiile comerciale punctuale în adevărate forumuri diplomatice multifuncționale.
În spatele ușilor închise, emisarilor săi de top li s-a cerut să convingă guvernele străine să-și crească semnificativ bugetele de apărare, să-și modifice sistemele fiscale și să renunțe la legi interne care ar putea afecta interesele companiilor americane.
Inclusiv armistițiile intermediate de SUA, cum ar fi cel dintre Israel și Iran, au fost folosite ca monedă de schimb pentru a determina alte state să cumpere mai multe produse americane, scrie Politico.
Este o strategie amplă prin care Trump folosește tarifele nu doar pentru a stimula producția internă sau veniturile bugetare, ci și pentru a obține concesii în chestiuni fără legătură directă cu comerțul.
„Accesul la piața americană ar trebui să aibă un preț. Tarifele suplimentare sau taxele adiționale, desigur că are sens să fie legate de politica externă. De ce nu?”, a spus Steve Cortes, fost consilier al lui Trump.
„Înțeleg de ce alte țări se întreabă: ‘Ce naiba se întâmplă? Asta nu e America pe care o știam.’ Nu, nu mai este. Trebuie doar să decizi dacă merită. Dacă da, atunci joci după regulile noastre”.
Trump consideră că are numai de câștigat: dacă țările nu cedează presiunilor, tarifele rămân și protejează companiile americane. Un exemplu concret: vineri, liderul de la Casa Albă a rupt negocierile comerciale cu Canada, acuzând taxa digitală aplicată giganților americani din tech, care urma să intre în vigoare luni, drept „un atac direct și flagrant asupra țării noastre”.
Această abordare maximalistă complică restul negocierilor comerciale, pe care Trump vrea să le finalizeze până la 8 iulie. Mulți lideri străini se plâng că, în discuțiile cu SUA, nimic nu mai este clar și totul e negociabil.
Iar incertitudinea riscă să destabilizeze economia globală, să bulverseze companiile americane, să înstrăineze aliați tradiționali și să apropie alte țări de China.
„Este fără precedent, dacă nu chiar dubios,” a spus un oficial asiatic, sub protecția anonimatului, făcând referire la includerea în discuțiile cu Coreea de Sud a legislației antitrust și la presiunile asupra Chinei privind controlul exporturilor.
„Nu există semnale că ar funcționa, iar Trump nu pare dispus să renunțe”, a mai spus oficialul.
Oficiali de la Casa Albă susțin însă că abordarea lor reflectă amploarea problemelor.
„Încercăm să resetăm o stare de fapt care durează de patru-cinci decenii, în care Statele Unite au fost exploatate comercial și în materie de securitate de mulți parteneri,” a declarat un oficial american, sub anonimat, adăugând că „Nu poți să compartimentezi comerțul. Toate sunt interconectate.”
La summitul NATO din Țările de Jos, Trump a amenințat Spania cu noi tarife pentru că nu a crescut cheltuielile militare, deși Spania face parte din UE și nu negociază independent acorduri comerciale.
Subiectul a fost tensionat și în discuțiile cu Japonia și Coreea de Sud, care refuză să atingă pragul de 5% din PIB pentru apărare impus de SUA în Asia.
În paralel, Trump a cerut Canadei să investească în sistemul american de apărare antirachetă „Golden Dome”, prezentând acest gest drept o probă de loialitate în plină negociere, deși SUA nu pot construi sistemul fără contribuția Canadei.
Administrația americană presează și Coreea de Sud să renunțe la legislația antitrust împotriva platformelor online precum Google, Apple sau Meta, iar Canada, Marea Britanie și țările UE sunt chemate să renunțe la taxele pe serviciile digitale.
Marți, Trump a venit cu o nouă cerere: China ar trebui să cumpere mai mult petrol american „ca mulțumire” pentru armistițiul dintre Israel și Iran, parte dintr-o presiune mai largă asupra Beijingului de a crește importurile din SUA.
Tot el a sugerat că ar fi intermediat pacea dintre India și Pakistan cu ajutorul „războiului tarifelor”, afirmație respinsă de India.
O strategie cu două tăișuri
Această strategie nu este nouă, scrie Politico. În primul său mandat, Trump a amenințat Mexicul cu tarife uriașe, dacă nu oprește migrația din America Centrală și a impus tarife Chinei pentru „practici neloiale”, inclusiv furtul de proprietate intelectuală.
În al doilea mandat, și-a extins metodele: în februarie, a impus tarife Mexicului, Canadei și Chinei pentru a opri fluxul de fentanil și imigranți ilegali. În aprilie, a amenințat cu tarife de 25% orice țară care importă petrol din Venezuela, o mișcare îndreptată atât împotriva regimului Maduro, cât și a bandei Tren de Aragua.
Liderii străini se confruntă acum cu riscul real ca orice tergiversare să fie „sancționată” de Trump prin tarife atât de mari, încât ar echivala cu un embargou comercial.
„Președintele consideră tarifele un instrument de negociere, iar comerțul este doar o parte a relației. De aceea fiecare negociere are particularitățile ei și este imposibil de prezis”, a spus un fost oficial al Casei Albe.
Totuși, acceptarea cerințelor lui Trump în domenii non-comerciale nu garantează eliminarea tarifelor. Nici măcar după ce membrii NATO au acceptat să crească bugetele militare la 5% din PIB, Trump nu a dat semne că va ceda în disputa comercială cu Uniunea Europeană, în pofida apelurilor președintelui francez Emmanuel Macron.
Această intransigență blochează negocierile și face dificilă încheierea de acorduri comerciale semnificative. SUA discută acum cu peste 60 de parteneri, dar mulți lideri acuză Washingtonul de cereri dezechilibrate.
Uniunea Europeană a refuzat deja să accepte modelul propus Regatului Unit, care menține o taxă de bază de 10% și prevede reduceri tarifare selective.
„Dacă acordul este prea dezechilibrat, va fi respins de opinia publică din majoritatea țărilor noastre”, a explicat un oficial european.
Totuși, foști oficiali americani cred că această direcție nu va fi abandonată prea curând.
„Nu văd niciun semn că administrația ar renunța sau ar reduce utilizarea acestei strategii,” a declarat Patrick Childress, fost consilier juridic adjunct la Reprezentanța pentru Comerț a SUA.