Nicușor Dan este cel mai puternic om din țară în urma alegerilor libere, fiind votat de peste 6 milioane de oameni. Deciziile luate conform experienței, personalității și viziunii sale au impact asupra tuturor cetățenilor, indiferent dacă sunt sau nu interesați de politică.
Din acest motiv, e important pentru opinia publică să înțeleagă cum gândește și cum ia decizii șeful statului.
A trecut un an de la momentul în care Nicușor Dan a pășit în Palatul Cotroceni, devenind președintele României în urma unei confruntări electorale complicate, în două tururi, care avea și scopul de a arăta lumii că țara noastră e încă o democrație funcțională și nu a capotat în urma anulării alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024.
Încă de la începutul mandatului, deciziile și acțiunile lui Nicușor Dan au provocat surprize neplăcute, apoi perplexitate, pentru ca acum, după demiterea Guvernului Bolojan, să genereze proteste la adresa sa, la care s-a strigat: “Nicușor, trădător!”.
Foarte mulți oameni se întreabă, pe bună dreptate, ce s-a întâmplat cu președintele care a primit 6 milioane de voturi de la alegătorii care-și doresc o Românie europeană, care să nu alunece pe panta extremismului.
Pentru a încerca un răspuns la această întrebare simplă, îi vom da cuvântul lui Nicușor Dan, care, după o lungă perioadă de tăcere, de miercuri a început să comunice din nou cu opinia publică.
Închei aici cu o întrebare, presupun că toți avem mai multe sau mai puține principii, dar câți dintre voi le aveți construite precum o piramidă din lego, astfel încât să le prioritizați și să fiți gata să vă încălcați unele dintre ele pentru că altele sunt la momentul respectiv mai importante? Când ai o asemenea construcție în cap, oare se mai poate spune că ai principii și valori sau doar convingeri și interese, fie ele și foarte nobile?
Manuela Mureșan, fost voluntar Uniunea Salvați Bucureștiul, ONG înființat de Nicușor Dan
Apoi, vom da cuvântul unor persoane care l-au cunoscut, au lucrat cu el în trecut, oameni care l-au susținut și-l susțin în proiectele sale politice, dar și unii care s-au îndepărtat de el.
Aceste mărturii nu sunt judecăți definitive, nu sunt infailibile și e necesar, în evaluarea lor, să se pornească de la premisa că oamenii se pot schimba.
În schimb, sunt relevante pentru că reprezintă o fereastră deschisă prin care se poate observa o parte din modul de gândire, de poziționare și de reacție ale lui Nicușor Dan.
Cum se consideră președintele?
“…sunt o persoană care are o istorie de 20 de ani (experiență politică - n.red.). Și, în momentul în care iau niște decizii, cred că toată lumea trebuie să fie convinsă că deciziile… sunt luate în mandatul pe care l-am obținut și pentru binele României”, a spus Nicușor Dan, miercuri seară, la Cluj, într-o discuție cu reporterii.
“Acum, uneori e mai greu să distingi între pasul 1, pasul 2 și pasul 3. Uneori e foarte tentant să faci un gest în pasul 1 care are consecințe negative în pasul 2. Acesta e modul meu de a fi, dar vreau să-i asigur pe toți că înțeleg foarte bine responsabilitatea mandatului”, a mai adăugat președintele României.
Interpretarea declarației. În destăinuirea de mai sus, prima după prăbușirea Guvernului Veștea în Parlament, Nicușor Dan vrea să-și asigure alegătorii că e plin de bune intenții.
De asemenea, susține că acțiunile sale sunt pentru “binele României”, unul pe care președintele nu prea l-a definit de la momentul preluării mandatului; ba mai mult, unele dintre deciziile sale au creat confuzie și neîncredere.
De exemplu, ciudatul discurs ținut de Ziua Europei, în care a adus critici Uniunii într-un mod gratuit.
De asemenea, Nicușor Dan transmite publicului că raționamentul său este unul pe pași și că, de multe ori, cei intermediari, până la atingerea scopului final, despre care cetățenii nu știu nimic, pot fi înțeleși greșit și pot produce efecte neașteptate.
Referirea la “modul său de a fi”, în sine, generează confuzie, pentru că Nicușor Dan nu a fost ales să facă experimente pe spatele națiunii, ci să livreze ceea ce a promis în campania electorală.
Desemnarea în mod netransparent pentru poziția de prim-ministru a unui om politic dintr-un partid, fără negocieri prealabile cu formațiunea respectivă, dacă a reprezentat un pas intermediar, a avut ca efect căderea președintelui într-o prăpastie din care e greu de spus cum și când va mai putea ieși.
Nu poate lua în calcul imputuri emoționale
“Lui Nicușor Dan îi lipsește în mod fundamental empatia, astfel încât multe dintre deciziile lui sunt amorale”, a scris Laurențiu Ștefănescu, antreprenor, pe pagina sa de Facebook.
“E o indisponibilitate somatică, ca și cum n-ar auzi sau n-ar avea miros. Nu înțelege umorile celorlalți, iar judecata sa nu poate lua în calcul imputurile emoționale. Asta îl face să n-aibă sentimentul vinovăției, iar dilemele lui să fie strict de natură tehnică”, a mai scris Laurențiu Ștefănescu, care l-a cunoscut pe actualul președinte în urmă cu 10 ani, când se construia USR.
“Îmi aduc aminte că, în vara lui 2016, …am asistat la o scenă care ar fi trebuit să mă pună în gardă. Într-o încăpere, mare parte din echipa lui dezbătea viitorul statut al partidului. Gălăgie, discuții, certuri pe alocuri. El însă nu era prezent la acea masă, deși subiectul era important.
Din greșeală, căutând toaleta, am dat peste el într-o cămăruță fără ferestre, plină de dosare, unde, cu pixul în mână, corecta ceva. Aveam să aflu că omul lui de încredere de atunci făcea pe curierul între cele două încăperi, aducând și ducând instrucțiuni echipei care concepea statutul viitorului partid. Fobia lui de socializare îi bloca orice formă de comunicare în grupuri, mai ales în contexte polemice”, a povestit Laurențiu Ștefănescu.
Fobia socială a lui Nicușor Dan și lipsa abilităților de comunicare au fost confirmate de mulți dintre colaboratorii săi de-a lungul timpului.
În primii trei ani de la momentul în care a devenit primarul Bucureștiului, Nicușor Dan și-a închis toate conturile de socializare. Le-a deschis abia când s-a hotărât să candideze pentru un al doilea mandat.
Nu își asumă loialități personale
“Din experiența mea, este un om cu o capacitate redusă de a opera în registrul empatiei și al loialităților personale. Nu este genul de om pe care l-aș numi camarad sau om de bază…”, a scris și Liviu Rusu pe Facebook, o altă persoană care a interacționat cu actualul președinte în perioada Uniunii Salvați Bucureștiul și începuturile USR.
“Nicușor Dan nu funcționează după criteriile după care funcționăm majoritatea dintre noi. Pentru el, persoana este aproape întotdeauna secundară față de ceea ce consideră a fi misiunea sau obiectivul. Exact așa i-a tratat pe apropiați, pe colaboratori, pe susținători și pe adversari”, a mai scris Liviu Rusu.
“Nu își asumă loialități personale în sensul obișnuit al termenului. Nu pare să simtă că are datorii față de indivizi. Nici măcar raportarea lui la bani nu este una emoțională; banii sunt pentru el doar variabile într-un sistem”, a mai subliniat el.
Descrierea de mai sus e izbitor de relevantă, validând exact ce a susținut Nicușor Dan despre raționamentul său în pași, în care unii pot produce efecte neașteptate, contând doar scopul final, oricare ar fi acela pentru președintele României.
Piramida de valori
“…o chestie care mi se pare extrem de relevantă și azi este acea piramidă a principiilor pe care o are președintele României. Referendumul pentru familie din 2017 a dat la spate convingerile lui ultraconservatoare și a ales nepoziționarea pentru că a considerat că partidele vechi și corupția sunt mai importante decât dacă se modifică sau nu Constituția. Și-a prioritizat principiile”, și-a amintit și Manuela Mureșan, care, în urmă cu zece ani, era voluntar USB (Uniunea Salvați Bucureștiul), ONG-ul fondat și condus de Nicușor Dan, care apoi s-a transformat în partid – USR.
“La fel a făcut și în primărie, realizez eu acum că, la vremea respectivă, nu înțelegeam. În piramida lui, la vârf erau plata datoriilor și termoficarea; restul nu era important, inclusiv aparatul supra-dimensionat sau eternele combinații ale PSD.
Acum se află în aceeași situație: în vârful piramidei lui sunt direcția pro-occidentală a României și menținerea economiei pe linia de plutire. Asta înseamnă, logic zic eu, că pentru el corupția și nenorocirile pe care le face în continuarea PSD nu mai sunt importante. Nici justiția nu mai e importantă.
Asta pare a fi explicația comportamentului lui. Nu este nici pesedist, nu este nici slab, nici prost, nici nemernic, el a ales ce e important pentru el și merge în acea direcție”, a mai adăugat Manuela Mureșan în postarea făcută pe Facebook.
Toate cele trei mărturii publice de mai sus, dar și altele creionează personalitatea, raționamentul din spatele deciziilor și modalitățile de acțiune ale președintelui României.
Cea mai mare problemă, una vizibilă și care apare permanent în referințele la personalitatea lui Nicușor Dan, e tendința sa de izolare, una care, în cazul funcției pe care o deține, e echivalentă, nici mai mult, nici mai puțin, cu pierderea relevanței politice.
Kelemen Hunor: Prima șansă e guvern monocolor PSD. Eu am vorbit de banalizarea răului. Veștea nu a înțeles linia roșie
David Popovici s-a întâlnit cu Papa Leon al XIV-lea: Cadoul pe care i l-a oferit
Canicula se extinde: cod portocaliu în 11 județe de vineri. ANM anunță temperaturi de până la 39 de grade
Ziua 1583 Lovituri în Rusia, la 1.500 km de front (Video). Planurile NATO pentru Ucraina. Trump: Totul merge bine pentru Zelenski. Kremlinul mârâie
