După trei săptămâni de la momentul respingerii Guvernului Veștea în Parlament, președintele Nicușor Dan organizează o întâlnire cu liderii formațiunilor “pro-occidentale”, cum le numește șeful statului, orice ar însemna acest lucru.
Imediat după victoria în alegerile prezidențiale, partidele PSD, PNL, USR și UDMR purtau numele de formațiuni pro-europene, dar între timp viziunea președintelui s-a modificat.
România funcționează de mai bine de două luni fără un executiv cu puteri depline. În data de 5 mai, moțiunea de cenzură votată de PSD și AUR a demis Guvernul Bolojan, dar noua majoritate nu a reușit, de atunci, să valideze un nou prim-ministru.
Blocajul politic creat de social-democrați nu a mai putut fi rezolvat. Negocierile dintre PSD și AUR s-au împotmolit, iar strategia președintelui a fost falimentară, compromițându-și mandatul cel puțin în fața unei părți dintre cei care l-au votat.
Cea mai mare eroare a lui Nicușor Dan a fost asocierea cu PSD și cu câțiva parlamentari PNL, cu scopul de a-l marginaliza pe Ilie Bolojan, liderul liberal.
Obiectivul părților implicate era formarea unui nou USL, versiunea a treia, și realizarea unei noi majorități parlamentare fără USR.
Pentru a-și atinge scopul, în mod ciudat, Nicușor Dan a acceptat să-l desemneze pe Adrian Veștea, un vicepreședinte PNL din gruparea “puciștilor”, fără a se consulta cu Ilie Bolojan, liderul partidului.
Decizia președintelui României a fost o manevră politică de distrugere a unei formațiuni prin mijloace netransparente, o acțiune care a depășit cu mult mandatul de șef al statului, total nedemocratică, percepută negativ de o mare parte a opiniei publice.
Președintele, rol decorativ
De la acel moment au trecut trei săptămâni, iar Nicușor Dan și-a pierdut toate pârghiile în negocierile cu liderii partidelor, adică posibilitatea de a rezolva criza.
Mai mult, după respingerea lui Adrian Veștea în Parlament, între PNL și PSD s-au rupt toate punțile. În plus, USR a anunțat că refuză orice negociere cu social-democrații.
“Nu voi propune un premier despre care știm că nu are nicio șansă să strângă majoritatea și, în momentul de față, cele două propuneri avansate nu au șanse să strângă majoritatea. Nu o să le propun, ca să fac un exercițiu de imagine…”, a declarat Nicușor Dan, într-o conferință de presă ținută săptămâna trecută.

Criza politică va continua și după întâlnirea de luni, 13 iulie, de la Palatul Cotroceni a lui Nicușor Dan cu Sorin Grindeanu, PSD, Ilie Bolojan, PNL, Dominic Fritz, USR și Kelemen Hunor, UDMR. Probabil că, în mod formal, președintele României le va cere liderilor convocați să realizeze o nouă majoritate și să cadă de acord asupra unui prim-ministru, dar sunt puține șanse ca astfel de cereri să se și îndeplinească.
Social-democrații, grăbiți să se întoarcă la guvernare
PSD folosește urgența adoptării legislației necesare pentru programele SAFE din domeniul apărării și PNRR, pentru a pune presiune pe celelalte partide să accepte un guvern minoritar social-democrat.
“PSD solicită tuturor partidelor politice să înceteze blocajul în formarea unui nou guvern pentru a nu compromite definitiv șansele României de a-și consolida capacitatea de apărare prin instrumentul Security Action for Europe (SAFE)”, se arată într-un comunicat al partidului.
“PSD atrage atenția că, potrivit OUG 64/2007 privind datoria publică, inițierea proiectului de lege pentru aprobarea Acordului de Împrumut SAFE reprezintă competența exclusivă a Guvernului României”, se mai precizează într-un comunicat.
Cu alte cuvinte, dacă PNL, USR și UDMR nu sunt de acord să susțină un Guvern Grindeanu, atunci programul SAFE e compromis.
Dar asta nu e decât o chichiță avocățească marca PSD. O lege votată în Parlament e mai puternică decât orice ordonanță a Guvernului, care e doar o formă de legislație intermediară.
Dacă nu am fi risipit fondurile publice şi am fi extins, de-a lungul anilor, la sutele de autorităţi centrale economiile ce pot fi realizate, am fi avut sute de pasaje sau poduri realizate în fiecare an, în multe localităţi din ţară. Sau alte investiţii publice pe care nu le vedem şi de care românii nu vor putea beneficia...
Ilie Bolojan, prim-ministrul României
Un succes al întâlnirii dintre președinte și liderii partidelor ar fi realizarea unei înțelegeri privind votul pentru programele SAFE și PNRR, cu scopul de a atrage finanțările rămase.
E greu de presupus că există resurse de negociere din partea partidelor prin care să se schițeze măcar o ieșire din criza politică.
O singură soluție la blocaj
După atacul unor magistrați la adresa liderilor PNL și USR, dar și după montarea unei investigații DIICOT instrumentate politic, cea a azilelor de la Dumbrava, e greu de crezut că se poate construi o punte de legătură între PNL-USR, pe de o parte, și PSD și președintele Nicușor Dan, pe de altă parte.
Fără o schimbare majoră în ce privește modul de funcționare a justiției, retragerea din viața politică, dar și relansarea unui program de limitare a corupției, nu se va mai găsi un teren comun de negociere între social-democrați și alianța liberală.
Efectiv, ne aflăm în situația în care judecătorii s-au implicat direct în viața unui partid politic, anulând decizii statutare, cu scopul de a da satisfacție unei alte formațiuni și președintelui României.
Nu a existat niciun mesaj de condamnare din partea lui Nicușor Dan în ce privește acțiunile șocante ale magistraților din ultimele săptămâni, ceea ce-l face parte din atacul concertat la adresa sistemului democratic din România.
Cel mai probabil, întâlnirea de azi de la Palatul Cotroceni va fi un nou pas spre conștientizarea, la nivelul clasei politice, a faptului că blocajul nu mai poate fi rezolvat decât prin noi alegeri parlamentare.
