Numirea Vioricăi Dăncilă în funcția de consilier pe probleme de strategie – nici mai mult, nici mai puțin – a guvernatorului BNR Mugur Isărescu nu prezintă un real pericol pentru funcționarea Băncii Centrale.
Nu este o funcție de decizie și chiar nu cred că dl Isărescu are nevoie de consiliere de vreun fel, cu atât mai puțin din partea dnei Dăncilă.
Aș fi foarte curioasă ca după un timp să aflu de câte ori va fi călcat dna Dăncilă prin biroul domniei sale în mod real. Și sunt gata să pun pariu de pe acum că întrebuințarea profesională a domniei sale va fi minimă.
Funcția aceasta este în mod evident o sinecură, cel mai probabil, datoria pe care dl Isărescu o plătește pentru susținerea pe care a primit-o de la dna Dăncilă ca să obțină voturile taberei Dragnea din PSD pentru un nou mandat în fruntea BNR.
Asta după ce guvernatorul și-a atras ura lui Liviu Dragnea pentru că și-a asumat rolul de ultimă redută împotriva delirului guvernărilor dragniste, culminând cu proiectul repatrierii rezervei de aur.
Mă întreb cum ar fi arătat România dacă fidelii lui Dragnea, în frunte cu Șerban Nicolae, acaparau și BNR. Și din aceasta perspectivă mă întreb dacă prețul plătit acum de dl Isărescu merită sau nu?
Dacă periculoasă nu cred să fie, în schimb, numirea dnei Dăncilă este despre ridicol și despre sfidare.
Eu pot înțelege că dna Dăncilă avea nevoie de o oarecare rebranduire. Nu e ușor să rămâi cu ștampila de neinteligenta nației. Deci, omenește, înțeleg dorința domniei sale de a da cumva cu tifla acestei percepții larg majoritare, dacă nu unanime. Mă tem că nu a reușit decât să o reconfirme.
Vedeți? Simplul fapt că te îmbraci exact ca ducesa de Cambridge nu te face ducesa de Cambridge. Dacă îi copiezi ținutele, dar nu ai silueta, prestanța, grația ducesei, ele te pot împinge de la extazul aparițiilor ducesei la agonia ridicolului desăvârșit, la grotesc.
Dna Dăncilă a ales pentru rebranduire o funcție care i se potrivește la fel de mult ca hainele ducesei de Cambridge. Nu reușește decât să fie ridicolă și să stârnească împotriva domniei sale un val și mai aprig de bășcălie decât cel care avea, în epoca Dragnea, bemolul speranței că va contribui cumva la detonarea lui.
Iar explicația transmisă de dl Vasilescu nu a făcut decât să pună tușe și mai groase ridicolului. Singurul lucru pe care l-a găsit domnia sa ca explicație este că dna Dăncilă are contacte externe, a băut cafele cu cine trebuie și deci poate deschide uși.
Pe lângă faptul că imaginea externă a dnei Dăncilă nu este exact una excepțională, deci nu știu ce mari uși ar putea să deschidă, de când are nevoie Mugur Isărescu să îi fie deschisă vreo ușa pe acest continent și chiar dincolo de el? Cu bunele, relele, contestările și poverile morale proprii, dl Isărescu este un brand internațional deja.
Așadar, inadecvarea dnei Dăncilă la funcția de la BNR este la fel de mare ca aceea pentru funcția de premier. Aceea era mai periculoasă, aceasta este mai ridicolă.
Lipsa simțului ridicolului este unul dintre motivele, nici până astăzi înțelese pe deplin de mulți pesediști, pentru care, din timp în timp, împotriva acestui partid se ridică un val de furie care îi lovește drept în cap.
Ridicolul acesta vecin cu grotescul devine, după bășcălie, o sfidare a bunului simț al omului normal care mai crede în ierarhii valorice, în minimă competență. Se simte scuipat între ochi și reacționează ca atare.
De aceea, aș zice că ambiția dnei Dăncilă de a purta hainele ducesei de Cambridge a făcut un nou rău imens PSD și un bine memoriei colective.
A amintit capacitatea de a sfida pe care o are acest partid. A amintit oferta de valori pe care a făcut-o de-a lungul timpului PSD, cum a călcat sistemtic în picioare bunul simț și halul de deprofesionalizare în care a ajuns în vremea lui Dragnea.
Ne oripilează că dna Dăncilă e consilier la BNR? A fost europarlamentar și premier, un CV pe lângă care funcția de consilier e nimica toată. Și în acele funcții au pus-o Dragnea și partidul.
Mai mult decât eventuala sa ieșire din pușcărie, acest gest al dnei Dăncilă a adus aminte acut și fibrilant de Dragnea.
Și poate că nici măcar nu este cel mai rău lucru să ne mai amintim din când în când. Poate chiar merită prețul, fie el un salariu încasat degeaba de la BNR.
Reacții la angajarea Vioricăi Dăncilă la BNR:
Mai poţi citi şi:
