Statele Unite încep să își piardă statutul de alegere implicită pentru guvernele care vor să își păstreze rezervele financiare în siguranță, să cumpere armament sau să își trimită tinerii la studii.
Nu este vorba despre o abandonare a Americii. Dolarul rămâne moneda dominantă a lumii, aliații depind în continuare de capacitatea militară americană, iar universitățile din SUA atrag cei mai mulți studenți străini.
Însă mai multe schimbări aparent limitate, puse cap la cap, arată că statele și cetățenii nu mai consideră America singura opțiune sigură și încep să caute alternative, arată o analiză publicată de Axios.
Chiar și o reducere modestă a dependenței de SUA poate eroda, în timp, avantajele economice și geopolitice pe care Washingtonul le-a acumulat în ultimele decenii.
Olanda și-a mutat o parte din aur din America de Nord
Cel mai vizibil semnal recent a venit din partea Băncii Centrale a Olandei. Instituția a transferat echivalentul a 86 de tone de aur din Statele Unite și Canada către Londra. Operațiunea s-a desfășurat între martie și august 2026 și a fost prezentată drept o măsură de protecție împotriva unor „riscuri sistemice extreme”.
Nu toate lingourile au fost transportate fizic peste Atlantic. Aproximativ 27 de tone au fost mutate efectiv, iar o mare parte din restul cantității a fost vândută la New York și cumpărată din nou la Londra.
Prin această operațiune, ponderea rezervelor olandeze păstrate la New York și Ottawa a scăzut la câte 18,5%. Londra găzduiește acum aproximativ 32% din aurul Olandei, iar circa 31% este păstrat în țară, la Zeist.
Banca centrală a explicat că aurul de la Londra este mai ușor de tranzacționat și mai accesibil într-o situație de criză. Decizia reflectă însă și dorința de a nu păstra o parte prea mare din rezerve în America de Nord, într-o perioadă de instabilitate geopolitică.
Franța și-a retras deja tot aurul păstrat la New York. În Germania, Italia și Spania au reapărut solicitări ca băncile centrale să își readucă rezervele din Statele Unite, scrie The New York Times.
Aceasta nu înseamnă că aurul ar fi în pericol imediat la New York. Bundesbank, banca centrală a Germaniei, afirmă în continuare că are încredere în siguranța rezervelor sale americane. Dar simplul fapt că asemenea discuții au revenit arată că încrederea nu mai este automată.
Fondul Norvegiei vrea mai puține obligațiuni guvernamentale americane
Fondul suveran al Norvegiei, cel mai mare din lume, propune reducerea semnificativă a investițiilor sale în obligațiuni emise de Guvernul Statelor Unite.
Fondul deține în prezent titluri de Trezorerie americane în valoare de aproximativ 215 miliarde de dolari. Modificarea analizată ar putea reduce această expunere cu aproape 80 de miliarde de dolari, potrivit Reuters.
Decizia nu a fost încă adoptată definitiv. Administratorii fondului urmează să înainteze recomandarea oficială Ministerului norvegian de Finanțe la începutul anului 2027, iar schimbările ar urma să fie aplicate treptat.
Este importantă și o nuanță: fondul nu propune retragerea generală a banilor din Statele Unite. Expunerea totală la active în dolari ar putea rămâne aproape neschimbată, deoarece o parte din bani ar fi mutată spre obligațiuni americane neguvernamentale.
Principalul motiv invocat este nevoia de diversificare și de obținere a unor randamente mai bune, pe fondul inflației, al datoriei publice americane și al turbulențelor de pe piața obligațiunilor.
Chiar și așa, o reducere atât de mare a titlurilor de stat americane este semnificativă. Puterea financiară a SUA se bazează inclusiv pe disponibilitatea guvernelor și investitorilor străini de a finanța statul american în condiții avantajoase.
Europa vrea să cumpere mai multe arme europene
Reevaluarea relației cu America nu se limitează la rezervele financiare. Statele europene încearcă să reducă și dependența de armamentul american, relatează Reuters.
Timp de decenii, Europa a cumpărat din SUA avioane de luptă, sisteme antiaeriene, rachete și alte echipamente esențiale. Războiul din Ucraina a scos în evidență atât importanța sprijinului militar american, cât și vulnerabilitatea produsă de această dependență.
Guvernele europene vor acum ca o parte mai mare din noile bugete de apărare să rămână în industria de pe continent. Programele UE încurajează achizițiile comune și favorizează echipamentele cu o componentă europeană importantă.
Pentru producătorii americani, schimbarea poate însemna pierderea unor contracte consistente. Pentru Europa, obiectivul este să poată produce singură mai mult armament și muniție și să nu depindă în totalitate de voința unei administrații de la Washington.
Separarea completă nu este însă realistă pe termen scurt. Armatele europene folosesc numeroase sisteme americane, iar NATO se bazează masiv pe capacitățile Statelor Unite în domenii precum informațiile, transportul strategic, apărarea aeriană și descurajarea nucleară.
UE vrea să limiteze dependența de giganții americani din tehnologie
Aceeași discuție are loc în domeniul tehnologic. Uniunea Europeană pregătește reguli prin care anumite contracte sensibile pentru servicii de cloud ar putea fi rezervate companiilor care îndeplinesc condiții stricte privind controlul european asupra datelor și infrastructurii.
Amazon, Microsoft și Google domină piața europeană a serviciilor cloud. Unele guverne se tem că datele instituțiilor publice și infrastructura critică sunt prea dependente de companii aflate sub jurisdicția SUA.
Planurile europene urmăresc dezvoltarea unei infrastructuri digitale asupra căreia UE să aibă mai mult control. Pe listă se află servicii cloud, inteligență artificială, semiconductori, centre de date, comunicații prin satelit și cabluri submarine, scrie Reuters.
Și în acest domeniu, desprinderea completă de tehnologia americană este improbabilă. Produsele și serviciile companiilor din SUA sunt integrate profund în economiile europene. Dar Bruxelles-ul vrea să se asigure că poate funcționa și în cazul unei crize politice sau comerciale cu Washingtonul.
Mai puțini studenți străini aleg universitățile americane
Schimbarea se vede și la nivel individual. Numărul candidaturilor internaționale pentru universitățile americane a scăzut cu 10% în cel mai recent ciclu de admitere, potrivit datelor Common Application citate de Axios.
Politicile mai restrictive privind vizele de studiu și atitudinea generală a administrației Trump față de imigrație au cântărit în deciziile tinerilor și familiilor lor.
Universitățile americane rămân principala destinație pentru studenții internaționali și continuă să domine clasamentele globale. O scădere de 10% nu schimbă imediat această poziție.
Dacă tendința continuă însă, universitățile ar putea pierde venituri importante, iar economia americană ar atrage mai puțini absolvenți străini înalt calificați. State precum Canada, Australia, Marea Britanie, Germania și Franța încearcă să atragă o parte dintre acești studenți.
Avantajul universitar al SUA nu este doar unul educațional. Studenții străini care rămân după absolvire contribuie la cercetare, tehnologie, medicină și la dezvoltarea unor companii noi.
Și turiștii se răzgândesc
Călătoriile internaționale în Statele Unite au scăzut cu 5,5% în 2025, prima reducere înregistrată după revenirea turismului de la sfârșitul pandemiei, potrivit US Travel Association.
Scăderea a fost mult mai mare în cazul unor aliați tradiționali. Numărul vizitatorilor canadieni s-a redus cu aproximativ 25% anul trecut, iar tendința a continuat la începutul lui 2026.
Călătoriile din Germania către SUA au scăzut tot cu aproximativ 25% de la începutul actualului mandat al lui Donald Trump. Asociația germană a agențiilor de turism a indicat politica americană drept unul dintre factorii care influențează deciziile călătorilor.
Costurile, cursul valutar și situația economică au și ele un rol. Dar tensiunile diplomatice, controalele de la frontieră și teama de probleme la intrarea în SUA au afectat imaginea țării ca destinație accesibilă și prietenoasă.
Turismul este și un indicator al încrederii. Oamenii pot continua să cumpere produse sau servicii americane din necesitate, dar alegerea unei vacanțe reflectă mai direct felul în care percep o țară.
Încrederea în Statele Unite s-a prăbușit în Europa
Datele Pew Research Center arată că imaginea Statelor Unite a fost afectată în special în țările occidentale. Dintre cele zece state europene analizate, doar în Ungaria și Polonia majorități ale populației mai consideră SUA un partener de încredere.
În toate cele zece țări, majoritatea respondenților au declarat că nu au încredere că Donald Trump va lua deciziile corecte în problemele internaționale. Neîncrederea apare inclusiv în state conduse de lideri populiști de dreapta.
Această schimbare contează deoarece puterea Statelor Unite nu se bazează numai pe armată, dimensiunea economiei sau dolar. Ea depinde și de convingerea aliaților că Washingtonul este previzibil, își respectă angajamentele și nu își va folosi avantajele împotriva lor.
Dacă această convingere slăbește, guvernele încep să își păstreze mai mult aur acasă, să construiască fabrici proprii de armament, să caute alternative tehnologice și să își diversifice relațiile comerciale.
America nu este abandonată
Axios atrage atenția că datele nu descriu o retragere generală din relația cu Statele Unite. Dolarul nu are, în prezent, un rival capabil să îi preia rolul în sistemul financiar mondial. Euro și yuanul au propriile limite, iar piețele americane rămân cele mai mari și mai lichide.
Europa nu poate înlocui rapid capacitatea militară a SUA. Universitățile americane rămân extrem de atractive, iar economia Statelor Unite continuă să ofere oportunități greu de găsit în alte țări.
Multe dintre deciziile prezentate au și explicații practice. Olanda și-a mutat aurul spre Londra deoarece acolo poate fi tranzacționat mai ușor. Fondul norvegian își modifică portofoliul pentru a obține randamente mai bune. Scăderea turismului este influențată și de prețuri.
Semnificația apare însă când aceste decizii sunt privite împreună. Statele Unite nu mai sunt acceptate fără ezitare drept cel mai sigur loc pentru bani, cel mai stabil furnizor de securitate sau destinația evidentă pentru studii și călătorii.
Puterea americană nu va dispărea din cauza transferului a 86 de tone de aur sau a unei scăderi de 10% a candidaturilor universitare internaționale.
Riscul este unul cumulativ. Dacă mai multe state își reduc treptat rezervele păstrate în SUA, cumpără mai puține arme americane și dezvoltă alternative la serviciile tehnologice din Statele Unite, Washingtonul pierde câte puțin din influența sa.
Dacă studenții, cercetătorii și turiștii aleg alte destinații, America pierde și o parte din atractivitatea care i-a multiplicat puterea economică și culturală.
Lumea nu renunță la Statele Unite. Dar începe să se pregătească pentru posibilitatea de a se descurca fără ele în anumite domenii. Iar pentru o superputere obișnuită să fie prima și adesea singura alegere, această schimbare poate avea consecințe importante pe termen lung. (S.D.S.)
Legătura dintre somn și mâncare: 15 schimbări simple pentru odihnă mai bună și o dietă mai sănătoasă
Devine aproape imposibil să te ascunzi de „ochiul” atotvăzător al AI: Urmează un joc nou-nouț de-a șoarecele și pisica
Răsturnare de situație în cazul lui Ianis Hagi
Ai dormit prost? Metoda simplă prin care îți poți proteja memoria după o noapte agitată
