Doi foști ambasadori ai Statelor Unite la București, Adrian Zuckerman și Mark Gitenstein, alături de James S. Gilmore III, fost guvernator al statului Virginia și fost ambasador al SUA la OSCE, Ronald Gidwitz, fost ambasador al SUA în Belgia, și jurnalistul Sabin Gherman, cer administrației americane să reanalizeze dacă George Simion ar trebui să beneficieze în continuare de viză pentru SUA.
Solicitarea apare într-un articol de opinie publicat de The Jerusalem Post, intitulat „Cât valorează memoria Holocaustului? Mai puțin decât o viză americană pentru George Simion?”.
Semnatarii cer administrației americane să reanalizeze dacă activitatea lui George Simion și a AUR este compatibilă cu valorile apărate de Statele Unite și dacă liderul AUR ar trebui să beneficieze în continuare de viză americană.
„De ce are George Simion viză pentru SUA?”
Autorii pornesc de la rolul asumat de Statele Unite în păstrarea memoriei Holocaustului și combaterea antisemitismului.
„Antisemitismul nu este doar o altă opinie politică. Este o ideologie distructivă, cu o istorie tragică unică”, afirmă aceștia.
Ei avertizează că extremismul devine periculos înainte de a se transforma în violență: „Holocaustul nu a început cu camerele de gazare. A început cu vorbe, scuze, normalizare și disponibilitatea liderilor politici și a cetățenilor obișnuiți de a tolera idei care nu ar fi trebuit tolerate niciodată.”
Din această perspectivă, semnatarii întreabă de ce George Simion „continuă să beneficieze de privilegiul unei vize americane”, în condițiile în care activitatea sa politică a provocat îngrijorări în rândul istoricilor, organizațiilor evreiești și observatorilor democrației.
„Nu este o problemă de drepturi. Întrebarea este dacă Statele Unite ar trebui să acorde privilegiul intrării unor persoane ale căror conduită, retorică și asocieri politice par fundamental incompatibile cu valorile americane”, se arată în articol.
Imaginea proamericană și pozițiile favorabile Kremlinului
Autorii susțin că George Simion a încercat să se prezinte drept un politician proamerican, apropiat de mișcarea MAGA, dar că mai multe dintre pozițiile sale contrazic această imagine.
Ei afirmă că retorica liderului AUR a preluat frecvent teme favorabile Kremlinului și că acesta a evitat să condamne fără echivoc agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și crimele comise asupra civililor, inclusiv transferarea forțată a copiilor ucraineni.
Semnatarii invocă și opoziția AUR, în martie 2026, față de desfășurarea temporară în România a unor mijloace militare americane, inclusiv avioane de realimentare. Ei arată, de asemenea, că Simion s-a opus măsurilor care ar fi permis interceptarea dronelor rusești intrate în spațiul aerian românesc.
„Ce anume este proamerican în a te opune desfășurărilor militare americane, a respinge măsurile împotriva incursiunilor rusești și a promova în mod repetat poziții care se aliniază intereselor Kremlinului?”, întreabă autorii.
Textul amintește și că George Simion are interdicție de intrare în Republica Moldova și Ucraina și menționează acuzațiile fostului ministru moldovean al Apărării Anatol Șalaru, potrivit cărora liderul AUR ar servi interesele Rusiei. Simion a respins în repetate rânduri asemenea acuzații.
Acuzațiile privind antisemitismul din AUR
Articolul trece apoi la relația AUR cu trecutul fascist și antisemit al României.
Autorii arată că partidul a tolerat, promovat sau păstrat în apropierea sa persoane care i-au elogiat pe Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu și alte figuri asociate Mișcării Legionare și regimului responsabil pentru uciderea a sute de mii de evrei și romi.
„Criticii au indicat lideri și reprezentanți ai partidului care au glorificat membri ai Mișcării Legionare, au atacat inițiativele de păstrare a memoriei Holocaustului, l-au insultat pe Elie Wiesel, au contestat legile împotriva fascismului și antisemitismului și au participat la evenimente asociate simbolisticii legionare”, afirmă semnatarii.
Ei menționează și încercări de reabilitare a imaginii lui Nicolae Ceaușescu, discursuri îndreptate împotriva minorităților și muncitorilor străini și prezentarea legislației împotriva extremismului drept discriminatorie sau antiromânească.
Un caz prezentat separat este cel al senatorului Sorin Lavric, unul dintre liderii AUR.
„El și-a folosit poziția din Senatul României pentru a elogia figuri asociate Mișcării Legionare fasciste, a promovat vechea teză a «iudeo-bolșevismului», a pus sub semnul întrebării credibilitatea supraviețuitorului Holocaustului și laureatului Nobel Elie Wiesel și i-a atacat pe reprezentanții comunității evreiești din România”, scriu autorii.
În opinia lor, toate aceste declarații și acțiuni provoacă îngrijorări privind raportarea AUR la memoria Holocaustului, antisemitism și valorile democratice.
Sprijinul lui Simion pentru Călin Georgescu
Semnatarii consideră și mai grav sprijinul constant acordat de George Simion lui Călin Georgescu și intenția declarată de a-i oferi o poziție importantă în stat, inclusiv cea de președinte sau premier.
„În pofida declarațiilor antisemite repetate ale lui Georgescu, a elogierii figurilor fasciste și a atacurilor la adresa instituțiilor și liderilor occidentali, Simion a continuat să îl apere și să îl promoveze ca figură centrală a mișcării naționaliste din România”, se arată în articol.
Autorii amintesc că, după anularea alegerilor prezidențiale din 2024, Simion și Georgescu au colaborat în campania următoare, iar liderul AUR a afirmat că Georgescu „trebuie să aibă un rol important în statul român”.
Când Georgescu a fost pus sub control judiciar și ulterior trimis în judecată, Simion a prezentat acțiunile procurorilor drept atacuri ale unui presupus „stat paralel”, în loc să răspundă fondului acuzațiilor, susțin semnatarii.
„Criticii consideră că sprijinul lui Simion a contribuit la legitimarea și aducerea opiniilor extremiste ale lui Georgescu în curentul politic principal, în fața unui electorat mai larg.”
Autorii enumeră apoi declarațiile controversate ale lui Georgescu: elogierea lui Ion Antonescu drept erou și martir, prezentarea lui Corneliu Zelea Codreanu și a Gărzii de Fier drept apărători ai demnității naționale și afirmația că a părăsit Clubul de la Roma pentru a nu deveni „iudaizat”.
Ei amintesc și că procurorii români l-au trimis în judecată pentru acuzații legate de promovarea ideologiei fasciste și legionare și glorificarea unor persoane condamnate pentru crime de război. Acuzațiile nu reprezintă o condamnare definitivă.
Contradicția dintre discurs și alianțele politice
Articolul prezintă și declarațiile mai vechi ale lui Călin Georgescu despre Donald Trump și JD Vance.
Potrivit semnatarilor, Georgescu a descris tentativa de asasinare a lui Trump drept o posibilă operațiune de imagine „de tip Hollywood”, a afirmat că liderul american „nu mai este ceea ce era” și l-a numit pe JD Vance „un virus” în politica mondială.
Ulterior, Georgescu a încercat să se prezinte drept aliat al celor doi lideri americani. Autorii consideră schimbarea drept o dovadă de oportunism politic.
Ei văd o contradicție asemănătoare și în cazul lui George Simion: „În timp ce Simion a căutat legitimitate prin întâlniri cu oficiali israelieni și prin recunoașterea publică a responsabilității României pentru Holocaust, criticii susțin că parteneriatul său continuu cu Georgescu subminează aceste eforturi.”
În opinia semnatarilor, problema nu este numai discursul lui Georgescu, ci „disponibilitatea lui Simion de a ridica și apăra o figură politică acuzată că promovează antisemitismul, distorsionarea Holocaustului și naționalismul extremist”, concomitent cu încercarea de a se prezenta în străinătate drept un conservator moderat.
„Tiparul cumulat este mult mai greu de respins”
Autorii precizează că fiecare incident sau acuzație poate fi analizată separat, dar cer administrației americane să privească întreaga conduită politică a liderului AUR.
„Oricare dintre incidente poate fi dezbătut. Tiparul cumulat este mult mai greu de respins. Democrațiile nu sunt obligate să aștepte ca retorica extremistă să se transforme în violență înainte de a o lua în serios. Istoria ne învață exact contrariul”, spun autorii textului de opinie.
Ei afirmă că nu fiecare acuzație trebuie să fie decisivă în sine, ci că ansamblul faptelor și asocierilor justifică o verificare atentă.
„America nu poate conduce în mod credibil lupta globală împotriva antisemitismului în timp ce transmite semnale ambigue despre locul în care trasează limita. Valorile își pierd sensul atunci când sunt aplicate selectiv”, se arată în articol.
Responsabilitatea României
Semnatarii amintesc responsabilitatea României pentru Pogromul de la Iași, deportările în Transnistria, atrocitățile de la Odesa și participarea regimului Antonescu la persecutarea și exterminarea evreilor.
„Acestea sunt fapte istorice demonstrate. Nu sunt chestiuni de interpretare politică. Nu pot fi minimalizate, relativizate sau transformate în teme de campanie”, subliniază autorii.
Ei avertizează că banalizarea unor asemenea tragedii îi dezonorează pe cei uciși, slăbește adevărul istoric și face societățile democratice mai vulnerabile în fața extremismului.
„Holocaustul ne oferă o lecție valabilă pentru toate timpurile: marile tragedii devin posibile nu doar din cauza extremiștilor, ci și pentru că prea mulți oameni aleg tăcerea, indiferența sau justificarea”, spun autorii.
Semnatarii solicită Statelor Unite să reanalizeze dacă George Simion ar trebui să beneficieze în continuare de dreptul de intrare în țară.
„Statele Unite ar trebui să reanalizeze cu atenție dacă activitatea lui George Simion – și activitatea mișcării pe care o conduce – este compatibilă cu valorile pe care America încearcă să le apere și dacă el ar trebui să beneficieze de privilegiul unei vize americane”, se arată în finalul articolului.
Presa l-a făcut pe Donald Trump să pară mai coerent decât este. Este „sanewashing” o formă de manipulare?
De la tancuri sovietice la laboratorul mondial al armelor viitorului. Secretul din spatele reușitei Ucrainei
Acciza la motorină scade de azi cu 20%. Ce înseamnă pentru șoferi
De la bodyguard la campion olimpic după ce a alergat desculț: Povestea lui Abebe Bikila
