Un nou barometru realizat de Agenția de Rating Politic descrie urmările blocajului politic din ultimele două luni. Marile blocuri politice se întăresc, partidele mici se comprimă. Autorul studiului explică pentru DW.
Blocajul politic din ultimele două luni a accelerat reașezarea electoratului din România, care se regrupează în jurul unor blocuri politice tot mai mari.
Potrivit barometrului Poll/Int publicat săptămâna aceasta de Agenția de Rating Politic, PNL apare ca principal beneficiar al perioadei, AUR își consolidează poziția dominantă, iar partidele mici pierd teren.
Datele arată schimbări moderate în procente, dar semnalează tendințe mai relevante decât cifrele. PNL urcă de la 14,2% la 22,4% în intenția de vot, în timp ce AUR păstrează scorul cel mai solid, 36,4%. PSD rămâne relativ stabil, iar USR pierde ușor teren.
Popularitatea măsurată a președintelui Nicușor Dan rămâne constantă (24,2%), în pofida dezamăgirii explicite a votanților săi din lunile din urmă. O treime dintre subiecții studiului citat sunt de părere că șeful statului nu a avut un plan și doar a reacționat.
Cu toate acestea, președintele nu este perceput drept vinovat principal pentru criza politică. Un subiect din cinci crede că responsabilitatea o poartă ”toți în egală măsură”. Dar același procentaj dă vina pe PSD. Ceva mai puțini (15,7%) îi reproșează premierului Ilie Bolojan starea politică actuală.
Vocile pe care votanții le caută
Pentru Cristian Andrei, coordonatorul Agenției de Rating Politic, dincolo de barometrul de moment, cifrele ascund o transformare mai profundă.
”România care a câștigat, mai mult decât a pierdut din ultimii 30 de ani, avea nevoie de o voce, de un lider puternic. Această voce lipsește cu desăvârșire de ani de zile. Ilie Bolojan răspunde acestei așteptări.
Oamenii care au strâns o mică situație socială și materială sunt deranjați că statul le încurcă viața și au nevoie de cineva care să le dea satisfacția de a reforma sau lupta cu acest stat ineficient”.
Astfel explică sociologul, pentru DW, ceea ce numește ”efectul Bolojan”, care nu s-ar reduce doar la popularitatea liderului liberal, ci și la apariția unei figuri percepute drept capabilă să confrunte administrația și sistemul politic.
Deși nu este cel mai popular dintre politicieni, Bolojan a capitalizat consistent în cele două luni de interimat scurse de la debarcarea sa prin moțiune de cenzură.
Cristian Andrei vede aici un mecanism asemănător cu cel care a favorizat ascensiunea lui Călin Georgescu: ”PSD a lăsat câmpul gol și a apărut Călin Georgescu”.
Pe de altă parte, potrivit studiului, nici AUR nu și-a pierdut din energia acumulată în ultimii ani. Fără să obțină un nou salt spectaculos, își păstrează nucleul electoral, un grup consolidat de susținători, și rămâne primul partid printre simpatiile electorale.
Potrivit lui Cristian Andrei, AUR nu are o problemă de mobilizare, ci una de coaliție. ”Nu are potențial de coaliție, deși unii din PSD îi tatonează. E genul de partid care cu greu își va găsi parteneri de guvernare chiar și la un scor de 40%. Însă creșterea AUR îi încurcă mult pe ceilalți. PSD, PNL, USR, UDMR devin și mai dependente unele de altele”.
Cine poate face ca AUR de azi să rămână mic
Bazinele electorale ale PSD și AUR sunt complementare. La o primă vedere poate să pară paradoxal. Cele două partide concurează direct pentru o parte din electorat. ”Este același tip de public care a stat zeci de ani de zile alături de PSD, dar care e divizat acum de ura mai generală față de partidele vechi pe care o poartă votanții AUR”, sugerează coordonatorul studiului.
Cristian Andrei crede, însă, că asemănările sunt mai importante decât diferențele, ceea ce ar putea duce la estomparea fracturii dintre cele două bazine de votanți.
”Dacă în vreun fel s-ar depăși această divizare, am avea un bloc electoral uriaș cu un potențial de hegemon. Dacă cineva ar vorbi clar pe limba și în așteptările acestor oameni, indiferent că ar veni din PSD, din AUR sau dintr-o formațiune nouă, atunci AUR care astăzi are 36% ni s-ar părea un partid mic”.
Nu ar fi neapărat vorba despre revenirea lui Călin Georgescu, ci despre reproducerea metodei prin care acesta a reușit să vorbească unui electorat care se simțea nereprezentat.
Dilema USR: să piardă votanți alături de Bolojan sau rupți de el
USR pare prins între două strategii: pe de o parte, formațiunea vorbește despre alegeri anticipate și încearcă să se diferențieze de liberali dar, în egală măsură, o parte din electoratul formațiunii reformiste privește favorabil spre Ilie Bolojan.
”USR are o dilemă pentru că a devenit dependent electoral de Bolojan. E captiv, nu poate să se dezlipească de el pentru că ar pierde voturi, dar și rămânând alături riscă același lucru. Nu cred că USR e într-o situație comodă și discursul pentru anticipate este doar retorică de negocieri politice”, afirmă Cristian Andrei.
Potrivit acestuia, migrația alegătorilor USR către PNL este încă redusă și nu permite concluzii statistice ferme, însă ”nu e greu de intuit, având în vedere că 70-80% din publicul USR este mai degrabă urban, cu educație ridicată”.
În orice caz, votanții celor două partide se îndreaptă tot mai mult spre ceea ce Cristian Andrei anticipează a fi un pol virtual PNL-USR: ”E greu să mai oprești apropierea lor sub un singur steag. Au acum o miză comună”.
Pericolul populismului scăpat de sub control
Raportul mai arată că interesul pentru participarea la vot a crescut semnificativ în ultimele luni, iar alegătorii nehotărâți au început să reintre în joc. În același timp, însă, niciuna dintre formulele de ieșire din criza politică nu reușește să adune sprijin majoritar.
În opinia lui Cristian Andrei, odată cu formarea noului guvern, oricum va arăta acesta, ”se vor reașeza taberele, vor începe alte scandaluri, alte atacuri, vom trece la altă etapă”.
Riscul, avertizează Cristian Andrei, este altul: ”Pericolul mare este ca partidele să se erodeze și mai mult, într-o guvernare călâie și gri, la finalul căreia să avem și mai mult haos și populism scăpat de sub control”.
Cumva, miza sondajului nu este atât cine conduce astăzi clasamentul electoral. Din analiza Agenției de Rating Politic reiese că în România se prefigurează două blocuri electorale tot mai compacte, în timp ce spațiul politic dintre ele se îngustează.
Iar asta face și mai dificilă decizia alegătorilor puși în fața unei confruntări dintre două viziuni aproape ireconciliabile asupra societății.
