Anunțul pe surse și apoi oficial despre dosarul penal in rem privind finanțarea panourilor publicitare pentru cartea lui Nicolae Ciucă reprezintă, implicit, o declarație a implicării parchetului anticorupție în miezul campaniei electorale, după ce CCR a setat jocul electoral. Ambele în favoarea unui candidat.
Marți, la ceas de seară, DNA emitea un comunicat prin care informa că are pe rol acest dosar încă din septembrie.
Informațiile vehiculate de presă în spațiul public la care se referă erau cele obținute de jurnaliști pe surse despre existența acestei cercetări. Când au apărut ele parcă din senin, deși, după cum ni se spune oficial, dosarul e la DNA din septembrie?
Au apărut în plin scandal Nordis când întreg efortul PSD și al lui Marcel Ciolacu este să mute atenția. Narativul emis pe toate gurile, inclusiv a lui Marcel Ciolacu desigur, este că domnia sa a călătorit pe bani privați într-o călătorie privată, spre deosebire de Nicolae Ciucă, care și-a finanțat promovarea cărții din bani publici.
„Domnul Iohannis a mers și a călătorit aiurea în tramvai pe bani publici, pe banii noștri. Și ai mei, și ai dumneavoastră. Domnul Ciucă a pus panouri de milioane de euro să-și promoveze o carte cu bani publici. Nu cu bani privați. Aici e o mare diferență”, spunea Marcel Ciolacu.
Și ce să vezi? Minune! Imediat apare pe surse, de unde oare de unde altundeva decât din DNA, informația despre dosarul finanțării panourilor.
Mai mult, apare și comunicatul, deși el reprezintă o încălcare flagrantă a ceea ce PICCJ comunică drept regulă imuabilă de comunicare: nicio informație despre dosare în curs.
Am primit răspunsul de mai sus la întrebarea despre stadiul unui dosar în care însuși procurorul general al României este acuzat de cercetare abuzivă.
Ori regula a fost inventata pentru protejarea procurorului general, ori încălcarea ei înseamnă că era imperios necesar ca DNA să confirme că dosarul există tocmai când îi frigea buza mai tare lui Marcel Ciolacu să mute atenția de la propriul scandal.
Interesant că nemulțumită de acest anunț este nimeni alta decât ministra justiției, o mare fană a șefului DNA Marius Voineag.
Deci dosarul este acolo din septembrie. Dosar despre o chestiune foarte gravă care privește tocmai campania prezidențial[ actuală și pe unul dintre candidați, care mai e și al doilea om în stat. Ce a făcut DNA de atunci cu această cercetare despre care ar fi fost vital să vadă dacă are un substrat? Nimic, din informațiile mele. Absolut nimic.
Mai mult, din informațiile mele, dosarul a ajuns inițial la o procuroare care a încercat să obțină niște informații de la AEP, moment în care ar fi fost trimisă pachet la Parchetul Curții de Apel.
Să ne aducem aminte de episodul dosarului plagiatului dlui Ciucă de la PICCJ. După ce dl Voineag a deschis dosarul pentru o faptă prescrisă de 14 ani, procurorul subordonat direct și ales de domnia sa a ridicat toate documentele oficiale și le-a pus sub cheie la Parchet, astfel încât să nu mai fie posibilă nicio anchetă academică. A deblocat documentele și a clasat dosarul abia după ce decizia CCR a închis definitiv subiectul plagiatului.
După aceasta măiestrie juridică dl Voineag a fost pus șef al DNA tocmai la propunerea unui ministru liberal și cu semnătura lui Klaus Iohannis.
E drept, am fost atunci foarte puțini cei care am vorbit despre legătura dlui Voineag cu dosarul Ciucă. Am publicat documente. Interesul a fost minim. Inclusiv jurnaliști apoplexic deontologi și degrabă slobozitori de lecții pentru întreaga breaslă au întors capul și l-au validat pe dl Voineag.
De principiu, cineva dispus să se vândă o dată va fi dispus să o facă și a doua oară. Cine e dispus să facă jocuri într-o direcție sigur va fi dispus să le facă și în direcția cealaltă, după cum bate vântul Puterii.
De aceea, este nu doar moral, ci și pragmatic să pui în poziții cheie oameni mai presus de orice suspiciuni.