”Nu cred în arestările de vineri seara”. Această propoziție a fost spusă în urmă cu vreo 24 de ani de fostul premier Adrian Năstase, la arestarea prefectului PSD, pe nume Tarău, de Bihor.
După ieșirea premierului, prefectul a fost eliberat imediat, … duminică seara. Am fost de față: scandalul ieșit din reglările de conturi din jurul prefectului s-a sfârșit cu sinuciderea tragică a procurorului Cristian Panait, trimis să facă ordine în hoții și vardiștii județului de pe graniță – sinucidere ale cărei motive le-am căutat, ca ziarist de investigații, la Oradea. ”Nici eu nu cred în eliberările de duminică seara” – m-am gândit atunci pe drumul de întoarcere spre București.
Rezultatele mega-anchetei Consiliului Concurenței asupra sistemului bancar din România au fost anunțate – mai ”pe surse”, apoi după-amiază prin comunicat oficial, apoi mai la televizor, mai cu meme-uri pe rețelele sociale – duminică. Duminică: rezultate spectaculoase – amenzi de trei sferturi de miliard de euro pentru băncile care compun indicele ROBOR.
Strict tehnic și economic – se prea poate ca băncile să piardă procesele pe care le-au anunțat și să le fie respinse contestațiile pe care le vor face împotriva raportului Consiliului Concurenței – așa cum se prea poate ca să le câștige, pentru că metodologia pe care o presupune stabilirea ROBOR e transparentă, oficială, asumată, reglementată.
De altfel, însuși Bogdan Chirițoiu, președintele Concurenței, explică: „Nu spunem că a avut loc un cartel clasic, că băncile s-au întâlnit între ele, s-au hotărât într-o după-amiază care să fie nivelul ROBOR. Fixarea ROBOR e foarte delicată, pentru că el nu se bazează pe tranzacții efective.
Nu e o bursă la care unii vând și unii cumpără și vezi prețul la care se închide. Ci sunt aceste cotații și atunci e important ca procesul să meargă bine, băncile să nu discute unele cu altele, să nu schimbe informații unele cu altele. (…) Ce vorbim noi aici sunt niște modificări în fracțiuni de procent.
Deci ROBOR variază în niște limite stabilite de politica monetară a BNR, are un minim și un maxim. Dar la ce ne uităm noi, Consiliul Concurenței, este respectarea regulilor de concurență care pot să influențeze mișcări relativ mici.”
Dar marea problemă de aici NU e cea tehnică – pe care o va stabili Justiția indiferent dacă de partea băncilor sau de partea Consiliului Concurenței:
Problema cea mare e că, o chestiune cu o asemenea miză – atât financiară, cât mai ales de încredere – a fost instrumentalizată într-o manieră șocant de dubioasă din absolut toate punctele de vedere.
Cea mai mare ”captură” din istoria Consiliului Concurenței nu a fost prezentată profesionist, eventual cu o conferință de presă, însoțită de rigoarea responsabilității pe care o presupune cea mai mare anchetă privind sistemul bancar din România și cu precizia unui raport la care s-a lucrat 4 ani.
A fost scursă cu date imprecise cu vreo două zile înainte ”pe surse”, ca apoi să detoneze duminică, cu datele oficiale, confirmate seara la televizor de președintele Consiliului, vorbind aproape între cei câțiva comentatori care dezbăteau negocierile pe unul din cele mai dubioase maniere de-a desemna un premier politic din afara partidelor care au câștigat alegerile: numai bună de negocierile de luni, numai bună de criză, numai bună de criză politică, numai bună de inflație, numai bună de preluare a scenei politice, numai bună de orice.
Citeşte integral analiza lui Cristian Grosu - Spectaculoasa mega-anchetă de duminică după-amiaza pe Curs de Guvernare
Un elicopter Apache american s-a prăbușit în apropiere de Strâmtoarea Ormuz (Video)
Cupa Mondială 2026: Jucătorii Iranului pot intra în SUA doar în ziua meciurilor
Guvernul Tomac prinde contur: ambasadorul la NATO și rectori universitari, printre primele nume anunțate
Fritz, după ce a discutat cu Tomac: Greu vedem o susținere USR pentru guvernul lui. Dacă nu trece, a doua propunere ar fi tot un tehnocrat
