Bucureștiul și Washingtonul își refac relația strategică, după ce vicepreședintele JD Vance a acuzat, la începutul acestui an, România că a anulat alegerile pe baza unor suspiciuni inexacte.
Ministra de Externe, Oana Țoiu, a fost primită ieri de șeful Departamentului de Stat, Marco Rubio, unde cei doi au discutat așteptările pe care fiecare parte le are și urgențele pe care le-ar dori rezolvate. Din punctul de vedere al României, (1) cel mai important subiect pe care l-au disecat cei doi a fost prezența militarilor americani pe teritoriul țării:
„Am agreat împreună că este foarte important ca această prezenţă să continue” dat fiind că soldații americani au un „efect de descurajare” considerabil, necesar nu doar României ci și întregii regiuni, a declarat Oana Ţoiu.
Conform datelor oficiale furnizate de Ambasada SUA la București, în România sunt în jur de 1.700 de militari americani, majoritatea fiind cazați la Baza Mihail Kogălniceanu din aproprierea litoralului Mării Negre.
Urgenţele Bucureştiului
Șefa diplomației române a subliniat că a vorbit cu omologul său american şi despre (2) „producţia care ţine de zona militară de armament şi de investiţii curente, dar şi oportunităţile de investiţii viitoare”.
Există cel puțin două proiecte noi româno-americane de coproducție de armament care includ fabricarea de obuze de artilerie de 155 de milimetri, standard NATO, și muniție de 120 de milimetri pentru tancurile NATO.
Aceste proiecte sunt susținute de un împrumut de 920 de milioane de dolari acordat României de către Departamentul de Stat al SUA în septembrie 2024.
În plus, România își propune modernizarea flotei de tancuri tot împreună cu americanii, iar Congresul american a fost notificat cu privire la potențiala vânzare a 54 de tancuri de luptă Abrams către România, o tranzacție estimată la 2,53 miliarde de dolari.
Întrevederea de ieri de la Departamentul de Stat din Washington a bifat și celelalte urgențe ale Bucureștiului în raport cu Statele Unite:
(3) proiectele energetice, care nu avansează și care implică, între altele, realizarea unor microreactoare nucleare, dar și alte „inițiative fundamentale pentru securitatea energetică a României și a regiunii”, după cum rezultă din comunicatul de presă trimis de Ministerul de Externe;
(4) dezvoltarea parteneriatelor private în sectoarele de înaltă tehnologie, iar Țoiu și Rubio au insistat asupra „oportunităților de colaborare în domenii precum IT, securitate cibernetică, inovație și Inteligența Artificială”;
(5) dosarul Visa Waiver a fost adus în discuție de șefa diplomației române, dar fără succes deocamdată;
(6) eventuala vizită a președintelui Nicușor Dan la Casa Albă a fost pe agenda ministrei Țoiu, dar nu a primit încă o dată;
iar (7) rolul parteneriatului SUA-România în asigurarea securității Flancului Estic și în regiunea Mării Negre a fost dezvoltat, mai ales că Legislativul american s-a ocupat intens în ultima vreme de o Strategie la Marea Neagră.
Decisiv pentru strategia de Apărare a României
Întâlnirea celor doi șefi ai politicii Externe din România și Statele Unite a fost mai degrabă una de tatonare, de prezentare a intereselor fiecărei părți, de refacere a unor punți, care păreau că s-au fisurat la începutul acestui an când vicepreședintele SUA, JD Vance, a spus la Conferința de Securitate de la München că România a anulat alegerile „pe baza unor suspiciuni șubrede ale unui serviciu de informații și la presiunea enormă a vecinilor de pe continent”.
Tot atunci, Vance a declarat că nu amenințarea Rusiei sau Chinei îl îngrijorează cel mai mult în Europa, ci „amenințarea din interior, retragerea Europei de la unele dintre cele mai fundamentale valori ale sale, valori împărtășite cu Statele Unite ale Americii”.
România a încercat prin ambasadorul ei la Washington, prin diplomații americani de la București, prin rapoartele făcute de specialiștii în informații din Franța și din Germania, să explice cât de mari au fost intruziunile Rusiei în scrutinul prezidențial din 24 noiembrie 2024.
Nu e clar, însă, dacă aceste explicații au fost în cele din urmă convingătoare, e cert, totuși, că la întâlnirea dintre Țoiu și Rubio, România nu a primit nicio promisiune de ridicare a vizelor sau de suplimentare a forțelor militare, ci doar oportunități tranzacționale.
Rămânerea trupelor americane în România și accesul la armament american sofisticat sunt decisive în strategia de apărare a României, de aceea, relația cu SUA este vitală pentru diplomația autohtone, chiar dacă Bucureștiul nu poate obține mai mult.