În timpul discursului său anual, președintele rus Vladimir Putin a abordat o serie de subiecte de interes pentru cetățenii ruși, de la eforturile militare în Ucraina, apărarea suveranității Rusiei și monstruozitatea NATO, până la politici interne precum starea economiei rusești și falsa bunăstare a rușilor.
Cu toate acestea, analizând discursul său, devine evident că au existat câteva omisiuni semnificative, care aruncă o lumină asupra realităților nespuse ale Federației Ruse, cum ar fi oboseala de război a rușilor, irelevanța Rusiei pe scena internațională și moartea lui Navalnîi care pare că a trezit poporul rus, dar și a dinamizat sprijinul pentru Ucraina.
Putin a promis victoria soldaților ruși în Ucraina, subliniind determinarea și curajul forțelor armate. În ciuda retoricii sale înflăcărate, a omis să abordeze costul uman și economic al conflictului pentru Rusia. Pierderile suferite de armata rusă și impactul sancțiunilor occidentale asupra economiei rusești sunt subiecte care rămân în umbră. Deși a lăudat progresele economice ale Rusiei și a declarat că țara va deveni a patra putere economică mondială, Putin a evitat să discute despre inflația în creștere și despre deprecierea rublei, care afectează nivelul de trai al cetățenilor obișnuiți.
Zvonurile false
În discursul său nu am regăsit nicio mențiune cu privire la regiunea transnistreană. Președintele rus ar fi vrut ca așa-zișii deputați de la Tiraspol să solicite în mod explicit alipirea la Rusia. În schimb, cererea lansată s-a limitat doar la protecția economică, fără vreo mențiune de protejare prin forțe militare. Asta ne arată că regiunea transnistreană nu este totalmente controlată de Moscova, așa cum ne-am fi așteptat.
Mai mult, Tiraspolul, prin Congresul „deputaților de toate nivelurile", nu i s-a adresat președintelui rus, ci Dumei de Stat. A apelat chiar și la instituțiile europene, o mișcare făcută de așa-zișii lideri transnistreni care probabil nu se aliniază cu preferințele lui Putin.
Raportările din mass-media rusească prevesteau că Transnistria va solicita anexarea, iar, în urma acestei cereri, președintele Putin urma să consimtă, punând astfel Republica Moldova într-o situație similară cu cea a Ucrainei, conform avertismentelor repetate. Totuși, această campanie de dezinformare nu s-a materializat conform așteptărilor Kremlinului, deoarece Transnistria nu pare interesată de perspectivele economice negative care ar decurge dintr-o asociere cu Rusia.
Economia vulnerabilă
De asemenea, Putin a vorbit despre consolidarea BRICS și despre importanța Rusiei în stabilizarea ordinii mondiale. Cu toate acestea, nu a menționat tensiunile crescânde dintre Rusia și alte națiuni puternice, cum ar fi Statele Unite și membrii Uniunii Europene, care au condus la izolarea totală a Rusiei pe scena internațională.
Această izolare este accentuată de retragerea investițiilor străine și de dificultățile tot mai mari pe care companiile rusești le întâmpină în accesarea piețelor globale. Să nu mai vorbim de sancțiunile impuse Moscovei, care se fac din ce în ce mai simțite. Recent, Uniunea Europeană a adoptat cel de-al 13-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei cu repercusiuni mai ales în domeniul militar, acolo unde doare cel mai mult și care are efecte semnificative asupra războiului din Ucraina.
Rusia înconjurată de NATO
Pe scena internațională, Putin a criticat NATO și a avertizat împotriva extinderii sale, dar nu a discutat despre consecințele pe termen lung ale izolării diplomatice a Rusiei. De asemenea, a omis să menționeze că această postură agresivă a contribuit la consolidarea unității și determinării NATO, precum și la creșterea sprijinului internațional pentru Ucraina. Un exemplu aici este faptul că în sfârșit Marea Baltică a devenit un „Lac NATO”, prin ratificarea aderării Suediei la alianță de către Parlamentul Ungariei. Acum, Suedia are drepturi depline în cadrul NATO, iar Rusia este înconjurată totalmente în această regiune.
Mai mult, în timp ce Putin s-a lăudat cu arsenalul modern al Rusiei, inclusiv cu arme nucleare și cu rachetele hipersonice (Sarmat, Kinjal), nu a abordat implicațiile periculoase pe care o eventuală escaladare a cursei înarmărilor ar putea avea loc (pe modelul Războiului Rece). Discuția despre arme nucleare a fost superficială, fără a recunoaște tensiunile crescânde pe care astfel de declarații le pot genera. Șantajul, prin invocarea posibilității de a folosi arme nucleare, nu ar trebui tolerat de statele occidentale și ar trebui să se vină cu un răspuns pe măsură precum consecințe grave față de regimul Putin.
Credibilitate - zero
În cele din urmă, în ciuda laudelor aduse „democrației” ruse și a afirmației că Occidentul a încercat să creeze un „stat decadent” în locul Rusiei, Putin a evitat complet să vorbească despre restricțiile tot mai mari impuse libertății presei și libertății de exprimare în țară. Moartea în închisoare a opozantului Alexei Navalnîi, menționată aproape în treacăt, ridică semne de întrebare grave despre starea democrației și drepturilor omului în Rusia. Evenimentul a produs o dezbatere în societatea rusească și le-a demonstrat statelor vestice că în Rusia și Putin nu poți avea încredere și nici purta negocieri. Asta a sporit și atenția asupra războiului din Ucraina prin anunțarea de repercusiuni față de Rusia și a unui sprijin militar mai mare pentru Kiev.
În concluzie, discursul anual al lui Vladimir Putin a oferit o viziune optimistă și propagandistică asupra direcției în care liderul rus dorește să conducă țara și nu a făcut referire la cei peste 300.000 de soldați ruși morți și răniți. Totuși, omisiunile sale semnificative și evitarea unor subiecte sensibile dezvăluie o imagine mult mai complexă și, pe alocuri, îngrijorătoare a realităților cu care se confruntă Federația Rusă. Aceste lacune în discursul președintelui rus pun sub semnul întrebării longevitatea regimului Putin, în contextul unor provocări interne (precum moartea lui Navalnîi) și externe (precum rezultatele precare ale contraofensivei ruse) tot mai mari.
Acest editorial a apărut prima dată pe site-ul publicației din Republica Moldova - Agora.md