România și restul Europei intră în sezonul de refacere a stocurilor de gaze cu cele mai mici rezerve din ultimii cinci ani, iar presiunea asupra prețurilor începe deja să se vadă pe piață.
Nivelul redus de umplere a depozitelor, tensiunile geopolitice și scumpirea gazelor pe piața liberă ar putea duce la creșterea costurilor pentru încălzire în iarna următoare, inclusiv pentru populație, arată o analiză publicată de Profit.ro.
La 20 mai 2026, depozitele de gaze din Uniunea Europeană erau umplute în proporție de doar 36,7%, cel mai redus nivel din ultimii cinci ani și chiar sub cel din mai 2022, după izbucnirea războiului din Ucraina. România stă și mai slab decât media europeană, cu un grad de umplere de 33,5%.
România are stocuri mai mici decât în ultimii ani
Datele analizate de Profit.ro arată că România avea înmagazinați la 20 mai aproximativ 11,3 TWh de gaze. Un nivel mai redus a fost înregistrat doar în mai 2022, când în depozite existau 9,16 TWh.
Prin comparație, în aceeași perioadă:
- în 2023 România avea 17,9 TWh în depozite, adică 52,7% din capacitate;
- în 2024 stocurile ajungeau la 21,2 TWh, echivalentul a 62,5%;
- în 2025 nivelul era de 13,3 TWh, adică 39,2%.
Și la nivel european situația este semnificativ mai slabă decât în anii precedenți. UE avea în depozite 411,9 TWh de gaze, față de 508,5 TWh în 2025 și peste 760 TWh în 2024.
Prețurile gazelor au urcat puternic
Scăderea rezervelor vine într-un moment în care prețurile gazelor au început deja să crească accelerat.
Potrivit datelor citate în analiză, prețul spot al gazelor pe piața liberă era la începutul lunii mai de aproximativ 260 lei/MWh, față de:
- 190 lei/MWh în mai 2025;
- 130 lei/MWh în mai 2024;
- 170 lei/MWh în mai 2023.
Astfel, gazele sunt în prezent cu circa 70 de lei/MWh mai scumpe decât în aceeași perioadă a anului trecut și de două ori mai scumpe decât în mai 2024.
Analiza arată că presiunea vine atât din ofertă, cât și din cerere. Reducerea disponibilităților din Rusia și Orientul Mijlociu afectează piața, în timp ce statele europene sunt obligate să cumpere volume suplimentare pentru refacerea stocurilor înainte de iarnă.
Deși România este cel mai mare producător de gaze naturale din UE, producția internă nu acoperă încă integral consumul.
România ar urma să devină exportator net de gaze abia din 2027, odată cu începerea producției din proiectul Neptun Deep. Până atunci, importurile rămân necesare.
De ce vor fi afectate și facturile populației
Până acum, scumpirile gazelor au fost suportate în principal de consumatorii non-casnici, costurile fiind transferate ulterior în prețurile bunurilor și serviciilor.
În acest an, însă, impactul ar putea ajunge mai direct și în facturile populației, dar și în costurile sistemelor centralizate de încălzire.
Motivul principal este reducerea cantităților de gaze disponibile la preț reglementat de 110 lei/MWh pentru clienții casnici și CET-uri.
Potrivit datelor furnizate de Romgaz și OMV Petrom, volumele disponibile la acest preț au scăzut în 2026 la aproximativ 32 TWh, față de 52 TWh anul trecut. Diferența de aproape 20 TWh trebuie cumpărată de furnizori de pe piața liberă, unde prețurile sunt de peste două ori mai mari decât cele reglementate.
Analiza mai arată că și cursul valutar poate contribui la scumpiri, în condițiile în care gazele și celelalte produse energetice sunt tranzacționate în euro sau dolari, iar leul a fost afectat în ultimele luni de instabilitatea politică.
De ce România n-are director SRI? - Podcast video
Louis Munteanu face o declarație plină de sinceritate după patru luni în SUA
UDMR a cerut demisia propriului ministru al Culturii, după o înregistrare șocantă: Îmi bag p*** în interesul național, pentru că eu sunt ungur! UPDATE Demeter András a demisionat
Polonia e invadată de șoferi din țările vecine care vin să facă plinul cu carburanți subvenționați
