România nu trebuie să închidă toate termocentralele pe cărbune la 31 august, termenul nu a fost negociat de Cristian Ghinea și Virgil Popescu, iar Comisia Europeană acceptase deja amânarea unor închideri. Problemele de securitate energetică sunt reale, însă amendamentul adoptat de Parlament nu aduce automat capacități noi și pun în pericol miliarde de euro din PNRR.
Parlamentul a adoptat o modificare radicală a Legii decarbonizării, printr-un amendament introdus de PSD: capacitățile de producere a energiei pe lignit și huilă nu vor mai putea fi retrase decât după instalarea, racordarea și punerea în funcțiune comercială a unor surse cu emisii reduse de carbon care să le preia funcțiile.
Amendamentul PSD a fost adoptat de Senat și menținut de Camera Deputaților, iar proiectul a fost trimis președintelui pentru promulgare. Problema este că Parlamentul modifică unilateral o reformă pentru care România a primit deja bani europeni. Comisia Europeană a avertizat că va analiza dacă noua lege anulează caracterul ireversibil al închiderilor asumate prin PNRR și că pot exista consecințe financiare.
Ce a promis, de fapt, România
Prin Jalonul 114 din PNRR, România s-a obligat să adopte o lege a decarbonizării care să conțină un calendar obligatoriu pentru eliminarea treptată a cărbunelui. Jalonul a fost inclus în cea de-a doua cerere de plată, evaluată și plătită de Comisia Europeană.
Calendarul inițial prevedea retragerea până la sfârșitul lui 2025 a unei capacități totale de 1.755 MW. Guvernul a renegociat însă obligația în 2025, iar termenul a fost împărțit în două:
- 1.045 MW retrași definitiv până la 31 decembrie 2025;
- încă 710 MW retrași până la 31 august 2026.
Cifrele și termenele se regăsesc în comunicatul oficial al Guvernului, cât și în OUG 88/2025 și OUG 20/2026, adoptate pentru aplicarea calendarului renegociat.
Așadar, la 31 august 2026 nu trebuie închise toate termocentralele pe cărbune, ci trebuie retrasă o capacitate suplimentară de 710 MW. Comisia Europeană a precizat, de asemenea, că România poate decide ce grupuri energetice vor intra în această capacitate.
Calendarul actual prevede eliminarea din exploatare a capacităților disponibile pe lignit și huilă până la 31 decembrie 2030, în timp ce lucrările de punere în siguranță, închidere și ecologizare a minelor pot continua până în 2032.
Lista fake-urilor și exagerărilor folosite în apărarea amendamentului
1. „Ghinea și Virgil Popescu au promis închiderea centralelor la 31 august 2026” – fals
Cristian Ghinea și Virgil Popescu au participat la negocierea PNRR inițial, în 2021, care conținea reforma decarbonizării și eliminarea treptată a cărbunelui.
Data de 31 august 2026 nu apare însă din acea negociere. Ea a fost stabilită prin revizuirea PNRR aprobată în noiembrie 2025, când obligația de 1.755 MW a fost împărțită între sfârșitul anului 2025 și august 2026.
Este legitim să fie discutată răspunderea guvernelor care au acceptat eliminarea cărbunelui fără ca proiectele de înlocuire să avanseze suficient. Nu este însă corect ca termenul din 2026 să le fie atribuit celor care au negociat planul din 2021.
2. „La 31 august se închid toate termocentralele pe cărbune” – fals
Obligația este retragerea a 710 MW, nu închiderea tuturor capacităților. România poate selecta grupurile, iar alte unități pot continua să funcționeze în limitele calendarului negociat.
În octombrie 2025, ministrul Energiei anunța că România și Comisia Europeană conveniseră menținerea temporară în funcțiune a cinci grupuri pe cărbune, unele până în 2029.
3. „Bruxelles-ul nu a acceptat nicio derogare” - fals
România obținuse deja mai multe flexibilități și amânări:
- obligația de 1.755 MW, programată inițial pentru sfârșitul lui 2025, a fost împărțită, iar 710 MW au fost amânați până la 31 august 2026;
- România poate alege grupurile care compun cei 710 MW;
- funcționarea unor unități a fost prelungită până în 2029;
- grupul de la Paroșeni poate utiliza până în 2030 huila rezultată din lucrările de punere în siguranță a minelor;
- legea inițială permitea trecerea unor grupuri în rezervă tehnică, în condiții stricte și pe baza analizelor de adecvanță ale Transelectrica.
Nu toate aceste mecanisme reprezintă „derogări europene” în sens juridic. Unele sunt prevederi ale legislației naționale, altele sunt amânări acceptate în negocierea PNRR. Ele arată însă că exista deja o cale de negociere pentru situațiile în care siguranța sistemului energetic putea fi afectată.
4. „Nu s-a pus nimic în locul cărbunelui” – afirmație exagerată, cu un fond real
România a instalat capacități regenerabile, iar centrala pe gaze de la Mintia, cu o putere proiectată de aproximativ 1.700 MW, a ajuns în etapa testelor.
Mintia nu este însă încă în exploatare comercială integrală. În august, producătorul a fost înregistrat pentru perioada de probe, ceea ce îi permite să livreze energie în timpul testelor.
În același timp, proiectele care trebuiau să înlocuiască direct grupurile Complexului Energetic Oltenia au întârzieri serioase: centralele pe gaze de la Ișalnița și Turceni, precum și parcurile fotovoltaice prevăzute în planul de restructurare, nu au fost finalizate în calendarul inițial.
Prin urmare, critica privind întârzierea capacităților de înlocuire este justificată. Afirmația că nu s-a construit „nimic” ignoră însă regenerabilele instalate, proiectul Mintia și celelalte investiții intrate în diferite etape de realizare.
5. „Amendamentul salvează automat termocentralele” – fals
Parlamentul poate modifica legea românească, dar nu poate modifica printr-un vot intern Decizia Consiliului UE și angajamentele din PNRR.
Dacă legea împiedică retragerea celor 710 MW, România rămâne în neîndeplinirea țintei europene. Amendamentul poate păstra juridic grupurile deschise, dar nu rezolvă costurile de funcționare, autorizațiile de mediu, necesarul de investiții și eventuala autorizare europeană a ajutorului de stat.
6. „Fără aceste grupuri, România intră inevitabil în blackout” – exagerat
Există un risc real de adecvanță, mai ales când hidroenergia este afectată de secetă, consumul este ridicat, iar noile centrale întârzie. O analiză Transelectrica a recomandat menținerea temporară a aproximativ 854 MW de la Turceni și Rovinari în scenariul întârzierii centralei Mintia.
Aceasta este însă o analiză condițională, nu dovada că retragerea oricărui grup conduce automat la blackout. Siguranța sistemului depinde și de disponibilitatea celorlalte centrale, importuri, rețele, stocare, consum, hidroenergie și ritmul punerii în funcțiune a noilor proiecte.
Argumentul tehnic ar fi trebuit folosit pentru o nouă negociere documentată cu Bruxelles-ul, nu pentru anularea unilaterală a calendarului.
Ce derogări exista deja și care era soluția
Soluția aflată deja la dispoziția Guvernului era actualizarea studiului de adecvanță realizat de Transelectrica și negocierea punctuală cu Comisia Europeană a grupurilor care trebuie menținute temporar.
Exact acest mecanism a permis amânarea celor 710 MW și prelungirea funcționării unor unități. În plus, OUG 88/2025 permite ajustarea calendarului prin hotărâre de guvern atunci când planurile de restructurare sunt modificate și aprobate de Comisia Europeană.
Amendamentul Parlamentului inversează însă regula pentru toate capacitățile: niciun grup nu mai poate fi retras înainte ca înlocuitorul său funcțional să fie pus în exploatare comercială. Aplicată fără acordul Comisiei, această condiție poate face imposibilă atingerea țintei din PNRR.
O soluție mai sigură ar fi fost o derogare limitată, pe baza concluziilor Transelectrica, cu grupuri nominalizate, perioadă determinată și obligația Guvernului de a notifica și renegocia calendarul cu Bruxelles-ul.
Câți bani poate pierde România
Nu există în acest moment o decizie a Comisiei prin care România să fi pierdut automat o anumită sumă. Cifrele anunțate politic sunt estimări de risc.
Inventarul public al jaloanelor restante a asociat țintei 119a o expunere de aproximativ 771 de milioane de euro. Premierul Ilie Bolojan a vorbit despre un risc de peste un miliard de euro, iar ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a avertizat că problema poate afecta evaluarea cererilor finale de plată și chiar reforma din cererea a doua, dacă Bruxelles-ul consideră că aceasta a fost inversată.
Mecanismul european nu presupune însă pierderea automată a tuturor banilor dintr-o cerere. Potrivit Regulamentului european privind Mecanismul de Redresare și Reziliență, Comisia verifică îndeplinirea jaloanelor și faptul că reformele realizate anterior nu au fost anulate. În cazul neîndeplinirii, poate suspenda o parte din plată și poate reduce finanțarea, dacă problema nu este remediată.
Riscul de 771 de milioane de euro este, așadar, o estimare legată direct de ținta privind cei 710 MW. Riscul mai mare, de ordinul miliardelor, apare dacă modificarea este interpretată ca o inversare a întregii reforme a decarbonizării sau dacă blochează evaluarea cererilor finale de plată. Dimensiunea exactă poate fi stabilită numai de Comisia Europeană după evaluare.
Problema este reală. Soluția este proastă
România are o problemă reală: a acceptat închiderea unor capacități stabile înainte ca proiectele de înlocuire să fie gata. Întârzierile de la Turceni și Ișalnița, consumul ridicat, seceta și nevoia de energie în bandă justifică o reevaluare a calendarului.
Dar amendamentul nu construiește centrale, nu grăbește investițiile și nu modifică acordul cu UE. El creează doar o interdicție internă de închidere, în coliziune totală cu obligația europeană de retragere a celor 710 MW.
România obținuse deja amânări și avea instrumentul negocierii pe baza studiilor Transelectrica. Alegerea unei modificări unilaterale, construită parțial pe afirmații false sau exagerate, riscă să transforme o problemă reală de securitate energetică într-una dublă: termocentrale vechi și costisitoare păstrate în sistem, dar și sute de milioane sau chiar miliarde de euro blocate sau pierdute din PNRR. (S.D.S.)
Marea Britanie: Copiii cu risc de a rămâne fără școală și fără serviciu ar putea fi identificați încă din clasele primare
Incendii în Grecia: Unde arde acum și ce zone turistice sunt sub alertă. Creta, Chios, Samos și Ikaria, risc foarte ridicat
Carmen Șerban a căzut cu mașina în craterul uriaș apărut în București: Am crezut că mi s-a zdrobit mașina
CFR Cluj a dat afară trei jucători într-o singură zi
