Seceta extremă şi valurile de căldură au dus la scăderea dramatică a nivelului apei în rezervorul Mornos, lăsând să iasă la iveală satul Kallio, inundat în anii 1970 pentru construirea unui baraj.
Reapariţia satului scufundat ilustrează gravitatea crizei de apă cauzată de secetă şi de valurile de căldură, conform The Guardian.
Satul, submers în anii '70 pentru construirea unui baraj destinat aprovizionării cu apă a Atenei, a început să reapară pe măsură ce nivelurile apei din rezervorul Mornos au scăzut semnificativ.
Pentru a permite construcţia barajului, satul Kallio a fost complet inundat, iar aproximativ 80 de clădiri, inclusiv biserica şi şcoala primară, au fost „sacrificate” pentru acest proiect.
Aproape cinci decenii mai târziu, din cauza retragerii drastice a nivelului apei, contururile acestor clădiri sunt din nou vizibile.
„Este o situaţie de coşmar,” spune Apostolos Gerodimos, liderul comunităţii care a fost nevoită să se mute când barajul a fost construit. El avertizează că problema va deveni şi mai gravă dacă nu vor cădea precipitaţii în timpul iernii.
În ultimele luni, Grecia a fost afectată de valuri de căldură extreme şi lipsă de precipitaţii, ceea ce a condus la o scădere a rezervelor de apă cu 30% comparativ cu anul precedent. Insulele populare, care se bazează pe fântâni şi plante de desalinizare, sunt deosebit de afectate, în special în contextul sosirii fără precedent a turiştilor.
Pentru a face faţă acestei crize, compania de utilităţi Eydap lucrează la planuri de management al apei, inclusiv investiţii de 750 milioane de euro pentru a îmbunătăţi infrastructura şi pentru a explora resurse suplimentare, cum ar fi Lacul Yliki.
Prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis a subliniat necesitatea construirii de noi baraje şi protejării resurselor de apă într-un mod mai sistematic, având în vedere că resursele de apă vor deveni tot mai limitate.