August 2026 a fost cea mai caldă lună înregistrată vreodată la nivel mondial, la egalitate cu iulie 2023. Temperaturile globale au urcat din nou cu peste 1,5 grade Celsius față de nivelurile din perioada preindustrială, arată datele publicate joi de Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice.
Europa de Vest a încheiat, în același timp, cea mai fierbinte vară de când se fac măsurători, iar România s-a numărat printre țările afectate de secetă severă. Debitul Dunării a coborât la valori neobișnuit de scăzute pe aproape întreaga lungime a fluviului.
Temperatura medie globală a aerului la suprafață a fost în august de 16,96 grade Celsius, cu 0,85 grade peste media perioadei 1991–2020, potrivit datelor prezentate de Copernicus și preluate de Politico.
Luna trecută a depășit recordurile stabilite în august 2023 și august 2024 și a egalat iulie 2023, care deținea recordul absolut pentru cea mai caldă lună din istoria măsurătorilor.
Față de media perioadei preindustriale 1850–1900, temperatura din august a fost mai mare cu 1,65 grade Celsius. A fost prima lună care a depășit din nou pragul de 1,5 grade începând din noiembrie 2025.
„August 2026 a fost o lună remarcabilă în istoria climei globale. A fost atât cea mai caldă lună august, cât și cea mai caldă lună înregistrată vreodată”, a declarat Samantha Burgess, responsabilă pentru strategie climatică la Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu, instituția care gestionează serviciul Copernicus.
Ce înseamnă depășirea pragului de 1,5 grade
Faptul că temperatura a trecut într-o singură lună cu 1,5 grade peste nivelul preindustrial nu înseamnă că limita stabilită prin Acordul de la Paris a fost încălcată definitiv.
Obiectivul climatic se referă la o creștere menținută pe termen lung, calculată pe parcursul mai multor ani, nu la depășiri înregistrate într-o anumită lună. Totuși, asemenea episoade devin tot mai frecvente și arată cât de aproape se află planeta de depășirea durabilă a limitei.
Principala cauză a încălzirii rămâne acumularea gazelor cu efect de seră produse prin arderea cărbunelui, petrolului și gazelor naturale. Fenomenul El Niño, care încălzește apele Pacificului și influențează vremea din întreaga lume, amplifică acum creșterea temperaturilor, notează France 24.
Actualul episod El Niño continuă să se intensifice și ar putea deveni unul dintre cele mai puternice înregistrate vreodată.
Record și la suprafața oceanelor
Temperatura medie a suprafeței mărilor și oceanelor dintre 60 de grade latitudine sudică și 60 de grade latitudine nordică a ajuns în august la 21,07 grade Celsius.
Este cea mai mare valoare înregistrată într-o lună august și egalează recordul absolut stabilit în martie 2024. La nivel zilnic, temperatura a urcat până la 21,11 grade.
Valori fără precedent au fost înregistrate în Pacificul tropical, unde El Niño se intensifică, dar și de-a lungul coastei europene a Atlanticului și în vestul Mării Mediterane. În aceste regiuni s-au format valuri de căldură marină puternice sau severe.
Temperaturile ridicate din Pacific au început să aibă efecte și pe uscat. Condițiile create au favorizat intensificarea incendiilor sezoniere din Indonezia, potrivit Serviciului Copernicus de Monitorizare a Atmosferei.
România, printre țările afectate de secetă severă
În Europa, august 2026 a fost al patrulea cel mai cald din istoria măsurătorilor. Temperatura medie pe continent a ajuns la 20,26 grade Celsius, cu 1,10 grade peste media perioadei 1991–2020.
Vara acestui an a fost a treia cea mai caldă înregistrată în Europa, după cele din 2024 și 2022. În Europa de Vest a fost însă cea mai fierbinte vară măsurată vreodată, depășind recordul care rezista din 2003.
Regiunea a trecut, începând din luna mai, printr-o succesiune de valuri de căldură neobișnuit de timpurii, persistente și intense.
Căldura a fost însoțită de lipsa precipitațiilor. Franța, Regatul Unit, Ungaria, România și Serbia s-au confruntat în august cu o secetă severă, care în unele zone persistă din luna mai.
Deficitul de precipitații s-a manifestat la începutul verii mai ales în vestul continentului, apoi s-a deplasat treptat către centrul și estul Europei. Printre consecințe s-au numărat incendiile de vegetație și scăderea puternică a debitelor râurilor.
Pe porțiuni întinse ale Senei, Ronului, Loarei și râului norvegian Glomma au fost măsurate cele mai mici debite estivale de la începutul actualului set de date, în 1992. Debite record de scăzute au fost înregistrate și de-a lungul Dunării, Vistulei și Rinului.
Gheața marină a rămas sub medie
În august, întinderea gheții marine din Arctica s-a situat pe locul 12 în clasamentul celor mai mici valori înregistrate pentru această lună. Suprafața acoperită de gheață a fost deosebit de redusă în sectorul rusesc al Oceanului Arctic.
În Antarctica, întinderea gheții marine a fost a patra cea mai redusă măsurată vreodată într-o lună august. Cele mai mari diferențe față de medie au fost observate în Marea Amundsen și în sectorul Oceanului Indian.
Potrivit The Guardian, temperaturile extreme din această vară au fost însoțite la nivel mondial de incendii devastatoare, pierderi agricole, decese provocate de caniculă și perturbări ale transporturilor și serviciilor publice. Efectele recoltelor mai slabe s-ar putea vedea în lunile următoare și în prețurile alimentelor.
G.P.
Sindicaliștii Metrorex: Din 16 septembrie, nimeni nu mai garantează că metroul va mai merge
Gaura din bugetele de pensii, șomaj și sănătate se adâncește. A ajuns la aproape 28% din deficitul total
Debitul Dunării va rămâne scăzut în septembrie. Reactoarele de la Cernavodă nu vor putea fi repornite în următoarele 10 zile
Leo Messi devine patron de club în Spania
