Un videoclip fals, generat cu ajutorul inteligenței artificiale, circulă pe internet și îl prezintă pe Ilie Bolojan, președintele Senatului, promovând așa-zise „investiții profitabile” în proiectul Neptun Deep. Clipul este un fals – un deepfake – și face parte dintr-o campanie de fraudă online, avertizează Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC).
Potrivit DNSC, acesta este doar un nou episod dintr-o serie de tentative de înșelătorie digitală care folosesc imaginea unor persoane publice cunoscute din România. Scopul este același: atragerea de victime care oferă date personale sau trimit bani către platforme fictive de investiții.
Cum funcționează schema
Frauda începe cu un videoclip real al unei persoane cunoscute – în acest caz, un om politic. Infractorii folosesc inteligența artificială pentru a modifica imaginea și vocea astfel încât să pară că persoana respectivă susține o oportunitate de investiție.
Tehnologia folosită, cunoscută sub numele de „deepfake”, permite modificări foarte convingătoare ale mișcărilor buzelor și expresiilor faciale, pentru a se potrivi cu un mesaj inventat.
După ce clipul fals este creat, el este promovat pe rețelele sociale, fie prin postări sponsorizate, fie prin distribuire în grupuri și pagini, unde poate părea credibil tocmai pentru că implică o figură publică.
În majoritatea cazurilor, aceste clipuri promit câștiguri rapide și ușoare pentru cei care accesează un link și „investeasc” într-o anumită platformă.
Cei care dau click ajung pe un site care pare profesionist, dar este controlat de infractori. Acolo, utilizatorilor li se cere să introducă date personale, informații bancare sau chiar să trimită sume de bani. În realitate, nu există nicio investiție – iar datele sau banii ajung direct în mâinile celor care au creat schema.
La ce trebuie să fim atenți
Deși tehnologia deepfake devine tot mai convingătoare, există câteva semne care pot trăda un videoclip fals. Printre cele mai frecvente:
- Mișcarea buzelor nu este sincronizată perfect cu vocea.
- Expresiile faciale par nenaturale sau rigide, mai ales în momentele de pauză.
- Ochii pot părea „goi”, lipsiți de expresie, sau nu clipesc normal.
- Fundalul din video poate avea detalii neclare, deformări sau un aspect artificial.
- Mesajul în sine pare prea bun ca să fie adevărat – promite profituri rapide, sigure și fără riscuri.
Aceste detalii pot părea minore, dar sunt semne importante care ne pot ajuta să evităm o capcană.
Ce trebuie să faci dacă vezi un astfel de clip
În primul rând, nu interacționa cu el: nu da click, nu îl distribui și nu accesa linkurile promovate. Este esențial să nu contribui, chiar fără intenție, la răspândirea unei înșelătorii. Raportează conținutul către platforma unde l-ai văzut și, dacă este posibil, către autoritățile competente.
DNSC a publicat un ghid util pentru recunoașterea conținutului deepfake, care poate fi consultat online:
https://www.dnsc.ro/vezi/document/ghid-deepfake
De asemenea, există un exercițiu interactiv creat special pentru a-ți testa vigilența digitală:
https://dnsc.ro/deepfake/