Un obiect misterios aflat la aproape 60 de ani-lumină de Pământ îi obligă pe astronomi să-și regândească modelele despre planetele reci. Observațiile realizate cu Telescopul Spațial James Webb arată că așa-numita „planetă roz” este învăluită de nori care par să fie formați din săruri minerale, o premieră în studiul unor astfel de corpuri cerești.
Descoperirea, publicată în The Astrophysical Journal și citată de Science Alert, oferă indicii importante despre modul în care se formează planetele gigantice aflate la mari distanțe de stelele lor.
O lume care nu seamănă cu nimic cunoscut
Obiectul, denumit GJ504b, a fost descoperit încă din 2013, însă instrumentele de la sol nu au reușit să-i dezvăluie compoziția. Aflat la 57 de ani lumină depărtare de Terra, este atât de rece și de slab luminos, încât doar sensibilitatea în infraroșu a telescopului James Webb a permis analizarea atmosferei sale.
„A fost ținta perfectă pentru JWST. Când am obținut spectrul, ne-am dat seama imediat că avem în față ceva cu totul neobișnuit”, a declarat Aneesh Baburaj, cercetător la Northwestern University și autorul principal al studiului.
Astronomii nici măcar nu sunt siguri dacă GJ504b, unde un an durează cât 259,9 de ani tereștri, este o planetă gigantică sau o pitică brună – un obiect aflat la granița dintre planetă și stea eșuată. Din acest motiv, ei preferă termenul de „companion cu masă planetară”.
Nori din clorură de potasiu și sulfură de zinc
Cea mai surprinzătoare descoperire a venit atunci când cercetătorii au încercat să reproducă atmosfera obiectului în simulări computerizate.
Modelele nu se potriveau cu observațiile până când nu au introdus existența unor nori formați din săruri minerale. Cele mai probabile substanțe sunt clorura de potasiu și sulfura de zinc.
„Am testat trei tipuri diferite de nori, iar cei de sare au oferit de departe cea mai bună explicație pentru spectrul observat”, spune Baburaj.
Atmosfera pare să conțină și vapori de apă, metan, monoxid de carbon, amoniac și hidrogen sulfurat, un amestec chimic complet diferit de cel întâlnit pe Pământ.
Mai mică decât Jupiter, dar de 25 de ori mai grea
Noile măsurători au schimbat și imaginea despre dimensiunile obiectului.
GJ504b are un diametru cu aproximativ 10% mai mic decât al lui Jupiter, însă masa sa este estimată la circa 25 de ori mai mare. În același timp, este surprinzător de rece pentru un astfel de corp ceresc, având o temperatură de aproximativ 290 de grade Celsius, de câteva ori mai mică decât cea a altor giganți gazoși de dimensiuni similare.
Această temperatură sugerează că obiectul este foarte vechi, cu o vârstă estimată între 2,5 și 4,5 miliarde de ani.
Cum s-ar fi format
Analiza compoziției chimice indică faptul că GJ504b este bogată în carbon, oxigen și, posibil, sulf, comparativ cu steaua în jurul căreia orbitează.
Acest tipar seamănă cu cel observat la Jupiter și susține ipoteza că obiectul s-ar fi format într-un disc protoplanetar, din gaz și praf cosmic, asemenea planetelor, și nu ca o stea care nu a reușit să acumuleze suficientă masă.
Potrivit autorilor, este pentru prima dată când existența norilor de sare se dovedește esențială pentru explicarea atmosferei unui astfel de obiect. Descoperirea ar putea schimba modul în care astronomii studiază numeroase alte lumi reci și greu de observat din afara Sistemului Solar.
Cum să-ți ții casa răcoroasă în zilele caniculare, fără aer condiționat
Moody’s: Blocajul politic pune în pericol consolidarea fiscală a României. Nazare: Miza este evitarea retrogradării la „junk”
O lună de la drona picată pe bloc la Galați. După proceduri greoaie, firma de asigurări a plătit pentru refacerea apartamentului ars
Cupa Mondială 2026: Leo Messi face încă o dată spectacol pentru Argentina, Algeria și Austria o dau la pace
