Ce se întâmplă cu corpul nostru când stăm într-o cameră neîncălzită?
Pentru a afla răspunsul la această întrebare, jurnalistul BBC James Gallagher a luat parte la un experiment realizat de profesorul Damian Bailey de la University of South Wales.
Experimentul a avut loc în laboratorul lui Bailey, la o temperatură de 10 grade Celsius, care este temperatura medie ce va putea fi întâlnită în casele oamenilor dacă aceştia nu îşi vor permite costurile cu încălzirea, potrivit profesorului, fiind constatat “un impact profund asupra inimii, plămânilor şi creierului”.
Practic, Gallagher a fost introdus într-o cameră climatică în care cercetătorii pot seta cu precizie temperatura, nivelul umidităţii şi nivelul de oxigen. Temperatura iniţială a fost de 21 de grade Celsius şi a scăzut treptat până la 10 grade.
În timpul experimentului, jurnalistul a purtat o cască şi senzori pentru monitorizarea temperaturii corpului, a ritmului cardiac, a tensiunii arteriale şi a fluxului sanguin cerebral.
Pe măsură ce a început să se răcească în camera climatică, Gallagher notează că a început să observe schimbări la exterior: a încetat să mai transpire şi firele de păr de pe mâini s-au ridicat pentru a ajuta corpul să-şi păstreze căldura. Potrivit lui Bailey, 18 grade este punctul de turnură de la care organismul lucrează pentru a-şi păstra temperatura internă.
Degetele i s-au albit şi le-a simţit reci: vasele de sânge s-au închis (a avut loc ceea ce este cunoscut ca vasoconstricţie), astfel încât să beneficieze de sânge cald organele vitale.
Primul fior l-a simţit la 11,5 grade.
Ceea ce spune Gallagher că l-a şocat este schimbarea în ceea ce priveşte fluxul sanguin cerebral, care a scăzut cu 20 la sută în cele 30 de minute cât a fost expus la temperatura de 10 grade, şi cât de mult i-a luat să termine un joc de potrivire a formelor.
Totuşi, corpul a reuşit să menţină o temperatură internă stabilă, însă a trebuit să muncească mai mult. Acest efort suplimentar a dus, printre altele, la un ritm cardiac mai alert şi la o presiune arterială mărită – factori de risc pentru accidente vasculare cerebrale şi atacuri de cord.
Astfel de modificări interne nu prezintă un pericol pentru persoanele sănătoase, însă riscul este mai ridicat pentru persoanele cu probleme cardiace şi pentru vârstnici, atrage atenţia profesorul.
În plus, aerul rece favorizează infectarea cu virusuri, deoarece răspunsul imunitar este mai puţin activ în condiţii de temperatură scăzută, spun alţi oameni de ştiinţă citaţi de Gallagher.
C.S.