Ateroscleroza, procesul prin care pe pereții arterelor se acumulează plăci de grăsime ce îngreunează circulația sângelui, este responsabilă pentru majoritatea infarcturilor și accidentelor vasculare cerebrale (AVC). Problema se dezvoltă însă adesea lent și fără simptome, până când provoacă o urgență medicală. Totuși, unele semne pot apărea.
Cercetătorii caută astfel de semne care ar putea permite identificarea aterosclerozei într-un stadiu mai timpuriu. Un nou studiu a analizat legătura dintre ateroscleroză și xantelasme, depozite de grăsime (colesterol) de culoare galben-albicioasă care apar sub piele, cel mai des pe pleoape, în colțul interior al ochilor.
Aceste formațiuni apar atunci când macrofagele, celule ale sistemului imunitar, acumulează colesterol și alte grăsimi. Xantelasma este asociată frecvent, dar nu întotdeauna, cu un nivel crescut al colesterolului din sânge. Deoarece acumulările de grăsime au un rol important și în ateroscleroză, cercetătorii de la Universitatea Stanford (SUA) au vrut să afle dacă există o legătură între cele două.
Pentru studiu au fost analizate datele medicale a 17.925 de persoane diagnosticate cu xantelasmă și ale unui grup de control format din același număr de persoane fără această particularitate. În primul an, 1% dintre pacienții cu xantelasmă, adică 178 de persoane, au suferit un infarct, în comparație cu 0,35%, adică 63 de persoane, în grupul de control, scrie Science Alert.
În cazul AVC-urilor, procentajele au fost de 0,95% și 0,3%, iar pentru atacurile ischemice tranzitorii, cunoscute drept „mini-AVC-uri”, de 0,6% și 0,19%.
Deși procentajele sunt mici, riscul a fost de câteva ori mai mare în rândul persoanelor cu xantelasmă, notează autorii studiului în jurnalul Atherosclerosis.
Diferența dintre grupuri s-a redus ușor în timp, însă și după cinci, respectiv zece ani, persoanele cu xantelasmă prezentau un risc considerabil mai mare de evenimente cardiovasculare și cerebrovasculare majore.
Interesant este că frecvența acestor probleme a fost similară în grupul cu xantelasmă indiferent dacă pacienții aveau sau nu niveluri anormal de ridicate de grăsimi în sânge. Acest lucru sugerează că hipercolesterolemia nu este singurul factor implicat.
Un indicator, nu o cauză
Cercetătorii subliniază că xantelasmele nu provoacă infarct sau AVC. Totuși, ele ar putea reprezenta un indicator vizibil al unor probleme cardiovasculare nedescoperite. În viitor, persoanele cu xantelasmă ar putea fi evaluate pentru identificarea timpurie a factorilor de risc cardiovascular.
„Studiul nostru sugerează că xantelasma poate fi considerată un factor de risc pentru evenimente cardiovasculare și cerebrovasculare viitoare”, au transmis cercetătorii.
Deoarece xantelasma este ușor de observat, identificarea sa ar putea determina efectuarea unor investigații suplimentare și, dacă este necesar, adoptarea mai devreme a unor măsuri precum schimbarea stilului de viață, controlarea tensiunii arteriale sau tratamentul pentru reducerea grăsimilor din sânge.
Cercetătorii consideră că monitorizarea persoanelor cu xantelasmă ar putea contribui la prevenirea unor probleme cardiovasculare grave înainte ca acestea să apară.
Gaura din bugetele de pensii, șomaj și sănătate se adâncește. A ajuns la aproape 28% din deficitul total
Leo Messi devine patron de club în Spania
Ministrul Educației a găsit explicația pentru rezultatele slabe la PISA: Testele pe hârtie și pandemia
Prețul gazelor din România a urcat la un nivel record. Scumpirea s-ar putea vedea în facturi
