Prețurile vor crește mai mult decât anticipa Banca Națională a României (BNR), iar inflația va rămâne ridicată până la sfârșitul anului. BNR și-a majorat prognoza pentru decembrie 2026 de la 6,1% la 7,4%, în principal din cauza scumpirii energiei și carburanților. O veste ceva mai bună ar putea veni anul viitor: inflația ar urma să înceapă să scadă, iar dobânzile ar putea fi reduse din primăvară.
Noile estimări au fost prezentate luni, 16 noiembrie, de guvernatorul Mugur Isărescu, în cadrul unei conferințe de presă dedicate Raportului trimestrial asupra inflației.
BNR estimează acum o inflație de 7,4% la sfârșitul lui 2026, cu 1,3 puncte procentuale peste prognoza publicată în august.
Și estimarea pentru anul viitor a fost revizuită în creștere: inflația ar urma să ajungă la 3,7% în decembrie 2027, față de 3,4% cât anticipa anterior banca centrală.
Revenirea în intervalul urmărit de BNR, de 1,5%-3,5%, este așteptată abia în primul trimestru din 2028.
Ce înseamnă asta pentru cumpărători? Chiar dacă inflația va scădea anul viitor, nu înseamnă că alimentele, serviciile sau celelalte produse se vor ieftini automat. Înseamnă că prețurile vor continua să crească, dar într-un ritm mai lent.
De exemplu, un produs care costă 100 de lei și se scumpește cu 7,4% ajunge la 107,40 lei. Dacă în anul următor prețul său ar crește cu încă 3,7%, ar ajunge la aproximativ 111,37 lei. Este doar un exemplu de calcul, nu o prognoză pentru un anumit produs.

De ce a înrăutățit BNR prognoza
Principala problemă este creșterea prețurilor la energie și combustibili. Tensiunile de pe piețele internaționale, alimentate de conflictele geopolitice, au dus la scumpirea petrolului și a produselor energetice. Aceste creșteri nu se văd doar la pompă sau pe facturile de energie.
Ele se transmit treptat și în prețurile altor produse, deoarece firmele plătesc mai mult pentru transport, producție și aprovizionare.
Un alt factor este deprecierea leului, care poate face mai scumpe produsele importate și materiile prime cumpărate din străinătate. Potrivit BNR, rata anuală a inflației a ajuns în octombrie la 6,94%, față de 6,61% în septembrie și 6,17% în august. Creșterea din octombrie a fost provocată în special de combustibili, dar și de scumpirea legumelor, fructelor și ouălor.
Totuși, situația este diferită de cea din prima jumătate a anului, când inflația depășea 10%. Guvernatorul Mugur Isărescu a explicat că efectul statistic al scumpirilor provocate de majorarea TVA și de eliminarea plafonării prețurilor la electricitate s-a diminuat considerabil.
Așa-numita „cocoașă inflaționistă” s-a estompat, a arătat guvernatorul, potrivit Economedia. Cu alte cuvinte, scumpirile mari de anul trecut nu mai împing în sus, în aceeași măsură, rata anuală a inflației. Însă între timp au apărut alte presiuni, în special din sectorul energetic.
Isărescu a încercat să tempereze și temerile privind o explozie a prețurilor înaintea sărbătorilor. „Atenție, e vorba de indicele IPC, nu e vorba de explozii de prețuri, cum există tendința să se spună! Prețurile probabil de sărbători vor fi relativ stabile sau vor fi creșteri normale, ca și în anii precedenți”, a declarat guvernatorul, citat de Profit.ro.

Când ar putea scădea dobânzile la credite
Pentru românii care au credite, una dintre cele mai importante informații este că BNR ia în calcul reducerea dobânzilor în primăvara anului viitor. Deocamdată, dobânda de politică monetară rămâne la 6,5% pe an, nivel menținut de banca centrală la ședința din 12 noiembrie.
Mugur Isărescu a explicat că o reducere ar putea deveni posibilă dacă inflația va evolua conform noilor estimări. „Cel mai optimist scenariu este că scade inflația după prognoza asta. Și bineînțeles că prin primăvară nu avem încotro, să zic așa, micșorăm și noi dobânzile, nu?”, a declarat guvernatorul, citat de Profit.ro.
Nu este însă o decizie deja luată și nici o promisiune că dobânzile vor scădea la o anumită dată. Chiar dacă BNR va începe să reducă dobânda-cheie în primăvara lui 2027, asta nu înseamnă că ratele la credite vor scădea imediat.
Pentru românii care au credite cu dobândă variabilă, evoluția ratelor depinde de indicii ROBOR și IRCC, în funcție de contractul de credit. ROBOR poate reacționa mai rapid la schimbările de pe piață, în timp ce IRCC, folosit pentru majoritatea creditelor noi acordate populației în lei, se actualizează trimestrial, pe baza dobânzilor dintr-o perioadă anterioară. În cazul creditelor legate de IRCC, efectele unei reduceri a dobânzilor s-ar putea vedea abia după câteva luni.
Economia slabă poate ajuta la reducerea inflației, dar pune presiune pe populație
BNR atrage atenția și asupra unei alte probleme: cererea de consum rămâne slabă, iar economia nu dă semne de revenire puternică. Pe fondul ajustărilor bugetare și al costurilor ridicate, populația și companiile sunt mai prudente cu cheltuielile.
Această situație poate contribui la încetinirea inflației. Când oamenii cumpără mai puțin, firmele au posibilități mai reduse de a majora prețurile fără să piardă clienți.
Dar există și reversul: consumul redus afectează vânzările, investițiile și activitatea economică. Datele analizate de BNR arată că economia a scăzut cu 0,1% în primul trimestru din 2026 și a stagnat în trimestrul al doilea, comparativ cu trimestrele precedente.
În plus, consumul gospodăriilor a continuat să se reducă față de anul anterior. Pentru perioada următoare, BNR se așteaptă ca cererea slabă să contribuie la temperarea scumpirilor, alături de disiparea efectelor șocurilor energetice.

