Vaccinul antigripal ar putea avea un beneficiu suplimentar față de protecția împotriva gripei: reducerea riscului de Alzheimer.
Un nou studiu arată că persoanele în vârstă care au primit vaccinul în doză mare au avut un risc cu până la 22% mai mic de a dezvolta această boală, comparativ cu cele cărora li s-a administrat doza standard. Dacă sunt comparate cu persoanele nevaccinate, diferența ajunge la aproape 55%, scrie Science Alert.
Cercetătorii de la University of Texas Health Science Center din Houston au analizat datele medicale de la aproape 165.000 de persoane peste 65 de ani. Rezultatele, publicate în revista Neurology, arată că protecția asociată vaccinului în doză mare s-a menținut pe parcursul următorilor doi ani.
În cazul persoanelor care au primit în mod repetat, în fiecare an, vaccinul în doză mare, asocierea cu un risc mai redus de Alzheimer a persistat ceva mai mult. Efectul a fost mai pronunțat în rândul femeilor decât al bărbaților.
Studiul vine în continuarea unor cercetări anterioare. În 2022, oamenii de știință au analizat datele de la aproape 1,9 milioane de americani peste 65 de ani și au constatat că persoanele vaccinate antigripal aveau un risc cu aproximativ 40% mai mic de Alzheimer decât cele nevaccinate.
Ce diferență este între vaccinul standard și cel în doză mare
Vaccinul antigripal în doză mare este conceput special pentru persoanele în vârstă. Acesta conține de patru ori mai mult antigen gripal decât vaccinul standard și urmărește să declanșeze un răspuns imunitar mai puternic.
Pe măsură ce înaintăm în vârstă, sistemul imunitar își pierde treptat din eficiență, iar organismul poate răspunde mai slab la vaccinare. Din acest motiv, autoritățile sanitare americane recomandă, din 2022, vaccinul în doză mare pentru persoanele de peste 65 de ani.
Vaccinul ar putea întârzia apariția simptomelor
Cercetătorii atrag atenția că rezultatele nu demonstrează că vaccinul previne Alzheimerul. O explicație posibilă este că persoanele care aleg vaccinul în doză mare sunt, în general, diferite din punct de vedere al sănătății sau al accesului la îngrijiri medicale față de cele care primesc doza standard.
Epidemiologul Erin Abner, care nu a participat la studiu, a avertizat că asocierea observată ar putea fi întâmplătoare și nu trebuie confundată cu o relație de cauzalitate.
Există și o altă posibilitate. Alzheimerul se dezvoltă în tăcere cu mulți ani înainte ca simptomele să devină evidente. Prin urmare, unii dintre participanții diagnosticați în timpul studiului aveau probabil deja modificările caracteristice bolii atunci când s-au vaccinat.
Vaccinarea ar putea contribui, eventual, la întârzierea apariției simptomelor, prin reducerea inflamației sau prin alte mecanisme ale răspunsului imunitar, fără să oprească evoluția bolii în sine.
De altfel, atunci când cercetătorii au exclus persoanele diagnosticate cu Alzheimer în prima lună după vaccinare, asocierea cu un risc mai mic a devenit semnificativă statistic abia după opt luni.
Efectul asociat vaccinului în doză mare nu a fost însă nelimitat: după aproximativ doi ani, legătura cu riscul de Alzheimer nu mai era semnificativă statistic.
Cercetarea este prima care compară direct vaccinul antigripal în doză mare cu cel standard în ceea ce privește riscul de Alzheimer. Totuși, nu e prima oară când oamenii de știință concluzionează că protecția împotriva unor infecții ar putea avea beneficii și pentru sănătatea creierului.
