Ziua 938 Cutremur în Rusia după o explozie uriașă (Video). Ucraina ne roagă să doborâm dronele rusești

În ziua 938 de război noul șef al diplomației ucrainene face în România prima sa vizită externă din mandatul său.

Andrii Sîbiha, cel care l-a înlocuit pe Dmîtro Kuleba la începutul lunii septembrie, a declarat la București că România şi Ucraina vor să încheie un parteneriat strategic. România este singura ţară cu care Kievul doreşte să încheie un astfel de parteneriat în timpul războiului, a precizat ministrul ucrainean. De asemenea, Sîbiha face apel la partenerii români să analizeze posibilitatea de a doborî dronele ruse din apropierea spaţiului aerian al ţării noastre.

A fost o noapte agitată în regiunea rusă Tver, unde orașul Toropeț a fost parțial evacuat din cauza unui atac cu drone ucrainene care a vizat un depozit de muniție. O explozie de proporții uriașe s-a produs la depozitul de muniție din Toropeț, provocând un cutremur de magnitudine 2,8. În depozit erau stocate mai multe tipuri de rachete rusești și nord-coreene.

În Ucraina, apărarea aeriană a doborât aproape toate dronele inamice, iar trei rachete rusești nu și-au atins țintele.

Pe front, rușii își concentrează atacurile în Pokrovsk și Kurahove, unde forțele ucrainene au respins 100 de atacuri numai în ultimele 24 de ore.

Incursiunea în regiunea Kursk aprobată de Volodimir Zelenski nu a fost acceptată de toți comandanții armatei ucrainene. Principalul adversar al acestei operațiuni, generalul Valeri Zalujnîi, fostul comandant al armatei, s-a opus pentru că nu exista un al doilea pas clar după spargerea graniței ruse de către unitățile de elită ucrainene, scrie Politico.

Iar publicația germană Der Spiegel scoate la iveală un motiv ascuns pentru care Vladimir Putin a vizitat a treia oară în decurs de un deceniu Mongolia: liderul rus a ținut să primească binecuvântarea șamanilor din această țară pentru folosirea armelor nucleare. Putin a fost, de asemenea, interesat de problema propriei longevități, precum și a reîncarnării și s-a întors "foarte mulțumit".

• Ziua 937 Războiul execuțiilor. Germania: Dacă Ucraina cade, Moldova cade! Vești bune din Italia

Ministrul de externe al Ucrainei, vizită în România

• România şi Ucraina lucrează la un parteneriat strategic - Autorităţile din România şi Ucraina vor să încheie un parteneriat strategic, spune ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, afirmând, miercuri, la Bucureşti, în prima sa vizită externă de la preluarea mandatului, că România e singura ţară cu care Ucraina doreşte să încheie un astfel de parteneriat în timpul războiului. „Deja am început să lucrăm asupra documentelor privind parteneriatul strategic”, a spus ministrul ucrainean, care s-a întâlnit cu Luminiţa Odobescu. „Preşedintele Zelenski m-a trimis în România pentru a sublinia hotărârea noastră pentru consolidarea relaţiilor bilaterale. Mulţumim pentru susţinerea pe care guvernul şi poporul român o acordă ucrainenilor încă din primele zile ale războiului”, a afirmat Andrii Sîbiha.
• Kievul cere României să doboare dronele rusești - Sîbiha face apel la partenerii români să analizeze posibilitatea de a doborî dronele ruse din apropierea spaţiului aerian al ţării noastre. El a subliniat că rachetele şi dronele ruse "trec sau cad în apropiere de staţiile atomo-electrice din Ucraina şi pot fi extrem de periculoase". "De aceea, vreau să rog partenerii noştri din România să analizeze posibilitatea de a doborî dronele şi rachetele ruseşti în apropiere de spaţiul aerian românesc", a completat ministrul ucrainean.
• Un nou punct de trecere a frontierei - Sîbiha a arătat că s-a discutat şi despre deschiderea unui punct de trecere a frontierei „cu control comun”. Totodată, el a mulţumit României pentru donarea sistemului Patriot, arătând că decizia e de „importanţă crucială”. „În dimineaţa aceasta, pentru mine a fost cumva nenatural să nu aud sunetul sirenelor pe care le aud în fiecare zi”, a mărturisit oficialul ucrainean.

Situația pe front

• Drone doborâte - Rusia a lansat noaptea trecută trei rachete și 52 de drone kamikaze asupra Ucrainei. 46 de drone au fost distruse, iar rachetele nu și-au atins țintele grație măsurilor de contracarare activă, au transmis Forțele Aeriene ale Ucrainei. Apărarea aeriană a acționat în regiunile Nikolaiev, Herson, Cerkasî, Kirovohrad, Kiev, Vinița, Sumî și Poltava.
• 100 de atacuri respinse - În ultimele 24 de ore ,au avut loc 194 de lupte pe front. Trupele ruse și-au concentrat atacurile în sectoarele Pokrovsk și Kurahove, iar forțele ucrainene au respins 100 de atacuri, a anunțat miercuri Statul Major de la Kiev.

Ce se întâmplă în Rusia

• Depozit de muniție atacat - Autoritățile locale au ordonat noaptea trecută evacuarea parțială a orașului Toropeț din regiunea Tver, în urma unui atac cu drone care a provocat un incendiu de amploare, a anunțat dimineață guvernatorul regional Igor Rudenia. Cu o populație de 11.000 de locuitori, Toropeț se află la 470 km nord de granița cu Ucraina și la peste 370 km vest de Moscova. Potrivit localnicilor, un depozit de muniție ar fi fost lovit de drone, relatează Kyiv Independent. Imagini postate pe Telegram prezintă o serie de explozii și coloane de fum la un depozit de muniție din Toropeț. Decizia de evacuare a fost luată la ora locală 4:00, în timp ce apărarea aeriană continua să respingă un atac masiv cu drone asupra orașului, a transmis Rudenia, precizând că situația este sub control. Școlile și grădinițele au fost închise, iar cursurile se desfășoară online. Ministerul rus al Apărării a anunțat că 54 de drone ucrainene au fost doborâte noaptea trecută, dar nu a menționat nimic despre regiunea Tver. Potrivit acestuia, 27 de drone au fost doborâte în regiunea Kursk, 16 în Briansk, 7 în Smolensk, trei în Belgorod și una în Oriol.

• Cutremur după explozia de la depozit - O explozie de proporții uriașe s-a produs la depozitul de muniție din Toropeț, iar suflul deflagrației s-a propagat la kilometri distanță. Volcano Discovery, site care monitorizează mișcările seismice din toată lumea, a înregistrat un cutremur cu magnitudinea 2,8 în zona Toropeț. Explozia principală a fost echivalentă cu 200-240 de tone de explozibil, conform expertului George William Herbert de la Middlebury Institute din California. Potrivit unor surse din Rusia citate de Anton Gherașcenko, consilier al ministrului ucrainean de Interne, în depozitul de la Toropeț erau depozitate aproximativ 30.000 de tone de muniție, între care rachete balistice Iskander, rachete pentru lansatoarele multiple Grad și pentru sistemele antiaeriene S-300, precum și rachete balistice KN-23 nord-coreene.

• Arme rase de pe fața pământului - Depozitul în care se aflau armele rusești a fost șters de pe fața pământului de dronele ucrainene, a declarat o sursă din serviciul de informații de la Kiev, SBU, pentru The Kyiv Independent. Serviciile secrete ucrainene plănuiesc atacuri similare asupra altor facilități din Rusia.

• Jurnalistă în greva foamei - O jurnalistă din Siberia, Maria Ponomarenko (46 de ani), care ispăşeşte o pedeapsă de şase ani de închisoare, a declarat greva foamei. Jurnalista a fost reţinută la mai puţin de două luni după invadarea Ucrainei pentru că a acuzat forţele aeriene ruse că au bombardat un teatru din Mariupol. În februarie 2023 ea a fost găsită vinovată de răspândirea de informaţii false despre armata rusă. Ponomarenko se confruntă în prezent cu noi acuzaţii penale pentru că ar fi atacat gardieni în închisoarea în care este încarcerată, potrivit RusNews. Iulia Galiamina, o fostă consilieră municipală a Moscovei, a declarat că Ponomarenko a fost plasată într-o celulă de izolare după ce oficiali ai închisorii au falsificat rapoarte de inspecţie, ceea ce a determinat-o pe jurnalistă să declare greva foamei în cadrul unei audieri în instanţă care a avut loc luni. "Maşa este într-o stare foarte proastă", a declarat Galiamina. "A plâns mult (în instanţă) din cauza sentimentului de neputinţă. Vrea chiar să se sinucidă", a adăugat Galiamina.

Alte informații relevante

• Zelenski a fost sfătuit să nu invadeze Kursk - Unii dintre comandanții de vârf ai armatei ucrainene au pus sub semnul întrebării eficiența incursiunii în regiunea rusă Kursk și s-ar fi opus deciziei lui Volodimir Zelenski, au declarat oficiali ucraineni citați de Politico. Principalul adversar al acestei operațiuni a fost generalul Valeri Zalujnîi, fostul comandant al armatei. Acesta s-a opus pentru că nu exista un al doilea pas clar după spargerea graniței ruse de către unitățile de elită din cele patru brigăzi ucrainene implicate în atac. Zalujnîi a întrebat: 'După ce ai capul de pod, ce urmează?'. Nu a primit niciodată un răspuns clar de la Zelenski. A simțit că e un joc de noroc”, a spus unul dintre oficiali. Printre cei care s-ar fi opus ofensivei se numără și Emil Ișkulov, comandantul Brigăzii 80 de asalt aerian din Ucraina, demis în iulie, în ciuda protestelor ofițerilor de rang înalt care au cerut să fie menținut în funcție. Presa locală a raportat la acea vreme că motivul demiterii lui Ișkulov a fost că el "s-a opus unei sarcini care nu corespundea forței brigăzii". Doi oficiali militari ucraineni de rang înalt au spus că Ișkulov s-a opus operațiunii Kursk, temându-se că brigada sa ar putea fi prea expusă în interiorul Rusiei și că numărul victimelor ar putea crește brusc.
• Putin a vorbit cu șamanii în Mongolia - Vizita de stat a lui Vladimir Putin în Mongolia în această lună a inclus și întâlniri cu șamani pentru a obține binecuvântarea din partea lor pentru utilizarea armelor nucleare. Jurnalistul independent rus Mihail Zigar a scris în Der Spiegel că este a treia vizită a liderului rus în această țară în decurs de un deceniu, iar "motivul prezenței lui acolo îl reprezintă șamanii". "Vladimir Putin este cunoscut pentru atitudinea sa specială față de misticism. Se pare că el îmbină interesul pentru mistica ortodoxă cu tradițiile păgâne. La Moscova, circulă acum un zvon că Putin are nevoie de binecuvântarea șamanilor pentru folosirea armelor nucleare. Fără acordul acestora, nu ar putea îndrăzni să facă un pas atât de serios de teamă să nu deranjeze spiritele. Și ar fi revenit din Mongolia mulțumit", a scris Zigar. Unul dintre cei care îi scriu lui Putin discursurile, Abbas Galliamov, a spus că a auzit zvonuri despre legăturile lui Putin cu șamani și că, pe lângă faptul că "a primit o binecuvântare pentru folosirea armelor nucleare ('armele zeilor'), Putin era și interesat de problema propriei longevități, precum și a reîncarnării".
• Ucraina poate opri exporturile de grâu - Guvernul ucrainean va opri exporturile de grâu dacă livrările vor depăşi nivelul de 16,2 milioane de tone convenit cu traderii şi producătorii pentru întregul sezon 2024/25, a declarat miercuri adjunctul ministrului Agriculturii, Taras Vîsoţki, transmite Reuters. Ministrul ucrainean al Agriculturii, Vitaliy Koval, a anunţat marți că aproximativ 20% din exporturile de grâu convenite pentru întregul sezon 2024/25 au plecat deja din Ucraina. Datele furnizate de Ministerul Agriculturii de la Kiev arată că până la data de 18 septembrie, Ucraina a exportat 8,94 milioane tone de cereale, inclusiv aproape cinci milioane tone de grâu. Fermierii ucraineni au terminat de strâns recolta de grâu din 2024, care s-a situat la 21,8 milioane de tone, comparabilă cu cea din 2023, însă firmele de panificaţie spun că grâul din acest an este de o calitate scăzută şi de aceea au decis să ceară restricţii la exporturile de grâu de panificaţie, pentru a evita o creştere a preţurilor la pâine.
• Conferință pentru deminare - Guvernul elvețian a anunțat că va găzdui conferința internațională UMAC2024 privind acțiunea împotriva minelor din Ucraina pe 17 și 18 octombrie, la Lausanne, anunță Kyiv Post. Evenimentul are ca obiectiv problema contaminării masive cu explozivi de război, concentrându-se pe rolul vital pe care deminarea îl va juca în reconstrucția socială și economică a țării. În urma invaziilor ruse din 2014 și 2022, Ucraina a devenit una dintre țările cu cele mai multe mine terestre. Aproape un sfert din teritoriul său, de trei ori mai mult decât suprafața Elveției, este contaminat.