Cancelarul german Olaf Scholz consideră că este momentul să se ia în considerare discuții de pace între Ucraina și Rusia. Reacțiile de la Berlin, precum și de la Kiev și Moscova, nu au întârziat să apară.
La Berlin, reprezentanţii Cancelariei Federale consideră că a sosit momentul pentru eforturi diplomatice mai intense pentru a pune capăt războiului din Ucraina.
Într-un interviu acordat ZDF pe 8 septembrie, cancelarul Olaf Scholz a declarat: „Cred că acum este momentul să discutăm despre cum putem ieși din această situație de război mai rapid decât pare în prezent.” Totuși, social-democratul nu a făcut propuneri concrete în acest sens. El a susținut însă că Rusia ar trebui să participe la următorul summit pentru pace din Elveția.
Critici din partea opoziției și sprijin din partea coaliției
Opoziția conservatoare din Berlin a reacționat dur la cuvintele lui Scholz. „Inițiativa cancelarului era previzibilă, deoarece se încadrează în strategia unor părți din SPD de a împinge Ucraina subtil într-o pace falsă impusă de Rusia, în care sprijinul este redus treptat, iar în schimb se cer negocieri false”, a declarat politicianul expert în probleme de politică externă din partea CDU Roderich Kiesewetter, pentru ziarul „Bild”.
Colegul său de partid Jürgen Hardt a subliniat pentru „Berliner Zeitung” că „nu i-ar face o favoare mai mare lui Putin decât să forțeze Ucraina la masa negocierilor, în timp ce el continuă să ucidă în Donbas”. „Cu toții ne dorim negocieri, dar depinde de agresor să pună capăt agresiunii”, a spus Hardt.
Și ecologiștii, care fac parte din coaliția de guvernare, s-au arătat sceptici. Dorința Kremlinului de a avea „discuții de la egal la egal” nu este prea mare, a spus Omid Nouripour la Berlin, potrivit agenției de știri dpa. Cu toate acestea, sunt necesare negocieri cu Rusia, inclusiv sub forma unor conferințe de pace, a afirmat copreședintele Alianței 90/Verzii.
Și liberalii sunt sceptici. Purtătorul de cuvânt pentru politica externă al FDP, Ulrich Lechte, a declarat pentru „Berliner Zeitung” că, deși partidul său consideră că „nu poate fi niciodată prea multă diplomație”, el crede că este puțin probabil ca Putin să fie dispus să se așeze la masă cu Ucraina și să-și retragă trupele.
„O nouă pace falsă, așa cum a fost în cele din urmă convenită prin Acordul de la Minsk II, este complet inacceptabilă din punctul meu de vedere”, a spus Lechte.
Alegerile regionale din Germania și războiul din Ucraina
Ideea lui Scholz de a aduce Ucraina și Rusia la masa negocierilor nu a venit ca o surpriză pentru observatori.
Înfrângerile grele ale social-democraților la alegerile regionale din landurile est-germane Saxonia și Turingia ar putea fi unul dintre motivele declarațiilor cancelarului, la fel și alegerile regionale viitoare din Brandenburg, tot în estul Germaniei, care vor avea loc pe 22 septembrie. Statul federal este condus în prezent de prietenul de partid al lui Scholz, Dietmar Woidke.
Alex Yusupov, șeful programului pentru Rusia din cadrul Fundației Friedrich Ebert, crede că Scholz îl sprijină astfel pe Woidke și dorește să semnaleze că și la Berlin se ia în considerare „că războiul ar trebui să se încheie mai devreme decât mai târziu - inclusiv prin negocieri și nu doar prin mijloace militare”.
Într-o discuție cu DW, politologul a subliniat că partidele populiste ar continua să folosească războiul în avantajul lor dacă cancelarul ar ignora problema războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
Politologul ucrainean Volodimir Fesenko suspectează că Scholz încearcă să găsească un anumit echilibru politic. „El a preluat o tendință. În prezent, tema negocierilor de pace este activ discutată și, prin urmare, Scholz a decis să se pronunțe în acest sens, mai ales după ultima întâlnire cu Zelenski”, a spus Fesenko.
El este convins că Scholz dorește să se adapteze la sentimentele interne și astfel să-și consolideze propria poziție înaintea alegerilor federale de anul viitor.
Fesenko observă, de asemenea, că Scholz stabilește noi accente. Până acum, poziția a fost că doar Ucraina ar trebui să decidă când și în ce condiții să înceapă negocierile cu Rusia. „Acum, Scholz a formulat puțin diferit. Dar declarația sa nu conține nimic concret și nici ceva senzațional”, a spus Fesenko. El crede că dezbaterile despre negocierile de pace vor crește semnificativ după alegerile prezidențiale din SUA din noiembrie.
Are Germania încă influență asupra Rusiei?
Andrij Melnyk, fost ambasador al Ucrainei în Germania, a declarat recent pentru „Berliner Zeitung”: „Personal, cred că Olaf Scholz ar putea deveni creativ și ar putea folosi canalele diplomatice existente ale Germaniei pentru a explora dacă ar fi utile discuțiile cu Putin”.
Dar ce înseamnă asta concret? Politologul Alex Yusupov crede că Berlinul nu poate furniza arme Ucrainei și, în același timp, să apară ca mediator neutru în negocieri. „Germania a pierdut orice influență asupra Rusiei. Kremlinul nu vede Berlinul ca un actor independent”, a spus expertul. Germania este de partea Kievului, de aceea, Berlinul nu va iniția cu siguranță un „Minsk III”.
Kremlinul a reacționat cu reținere la propunerea lui Scholz de a intensifica eforturile diplomatice. Potrivit lui Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui rus, în prezent nu există condiții pentru începerea unui proces de pace între Rusia și Ucraina. Lipsesc declarațiile „țării care dirijează întregul proces și Occidentul colectiv”, prin care se referă la SUA.
Ucraina amintește de formula de pace
Prim-ministrul Denis Șmîhal a asigurat jurnaliștii pe 10 septembrie că Kievul dorește să obțină participarea unui reprezentant rus la următorul summit de pace pentru a „preveni manipulările din partea Federației Ruse și pentru a demonstra tuturor participanților fie capacitatea, fie incapacitatea lor de a negocia pacea”.
În iulie, Moscova a refuzat participarea pe motiv că Rusia „nu acceptă ultimatumuri” stabilite după "formula" preşedintelui ucrainean.
Între timp, Andrij Iermak, șeful biroului președintelui Volodimir Zelenski, a reamintit pe Telegram că singura cale către justiție este „exclusiv formula de pace ucraineană, normele dreptului internațional, precum și integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei”.
Lena Crohmal