Mulți tineri vestici cred că ei vor fi prima generație care o va duce mai prost decât părinții lor. În România, avem încercările de manipulare ale acestui sentiment prin promisiuni gen Caritas, cum ar fi apartamente ieftine. Va funcționa Zidul la alegerile care urmează?
În mesajele sale pe TikTok, liderul AfD, Maximilian Krah, îi vizează în mod repetat pe tinerii germani cu mesaje de tip macho: „Unul din trei tineri germani nu a avut niciodată o iubită. Ești unul dintre ei? … Bărbații adevărați sunt de extremă dreaptă. Bărbații adevărați sunt patrioți. Așa îți găsești o iubită!”
Ar fi interesant de urmărit dacă această tendință a devenit vizibilă și în contextul românesc, spune profesorul Corneliu Bjola, într-un dialog cu Spotmedia.ro, din seria interviurilor și analizelor dedicate consecințelor ascensiunii platformelor extremiste și populiste.
Din această serie face parte și analiza rezultatelor alegerilor din Turingia, în interviul cu profesorul Valentin Naumescu: Cinci cauze care au dus la votul pentru extrema dreaptă în Turingia: resentiment est-german sau dezinformare în social media? Interviu
În Germania, amintește Corneliu Bjola, există de mai mult timp politica Zidului (Brandmauer), prin care partidele tradiționale refuză să colaboreze cu partidele extremiste, gen AfD.
Corneliu Bjola este profesor de studii diplomatice la Universitatea Oxford si director al Oxford Digital Diplomacy Research Group, membru al Asociației Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană (ICDE).
Cât de relevantă e, de fapt, ascensiunea partidului extremist AfD în Turingia? Putem extrage consecințe pe termen mediu și mai ales la nivel național?
Cred că am face o greșeală să subestimăm importanța lor, dar nu e bine nici să o supraestimăm, consideră Corneliu Bjola, care analizează contextul specific al Turingiei, landul unde Partidul Nazist al lui Adolf Hitler a reușit să câștige locuri în parlamentul și guvernul local în 1930.
"La alegerile din iunie pentru Parlamentul European, AfD a obținut 16% la nivel național, așa că nu vorbim de o ascensiune națională a extremei drepte.
Trebuie, de asemenea, adăugat că Turingia este unul dintre cele mai mici dintre cele 16 landuri ale Germaniei, cu puțin peste 2 milioane de locuitori dintr-o populație națională de peste 80 de milioane, în timp ce populația Saxoniei este de cca 4 milioane.
Politica din landurile estice este, de asemenea, adesea destul de diferită de cea națională și să nu uităm că, în ultimii 10 ani, Turingia a fost singurul land german cu un premier din partea partidului ex-comunist Die Linke.
Pe de altă parte, Turingia are o reputație istorică pătată, fiind primul stat în care Partidul Nazist al lui Adolf Hitler a reușit să câștige locuri în parlamentul și guvernul local în 1930. Dacă adăugăm la asta faptul că liderul partidului AfD din Turingia, Björn Höcke, a fost deja condamnat de un tribunal german pentru folosirea simbolurilor naziste și că aproximativ 30% din cetățenii din Turingia și statul vecin, Saxonia, au votat pentru un partid, AfD, care a fost desemnat de Biroul German pentru Protecția Constituției drept grup extremist de extremă dreaptă, atunci avem motive suficient de serioase să fim îngrijorați.
Să nu uităm, de asemenea, că locul al treilea în alegerile din cele două landuri i-a revenit unui partid nou, desprins din Die Linke, partidul Sahra Wagenknecht Allianz (BSW), cu o ideologie ciudată, combinând elemente de extremă stângă și dreaptă".
Cum sunt targetați tinerii de mesajele dreptei radicale
Pe scurt, alegerile transmit un semnal clar că mulți, și ce e și mai interesant, mulți tineri, nu se regăsesc în platforma oferită de partidele tradiționale și sunt gata să îmbrățișeze extremismele, explică profesorul Bjola:
"E un semn de disperare politică, în care un procent semnificativ din electoratul celor două landuri se îndepărtează de centrul politic.
Nu mă aștept, deocamdată, la un efect de contagiune la nivel național, dar mă aștept ca acest semnal să afecteze poziția partidelor tradiționale, mai ales în domeniul politicii de imigrație, mult exploatat de AfD, deși numărul imigranților în landurile estice este cel mai mic în comparație cu cele din landurile vestice".
Trei lecții și pentru România: resentimentul ar putea fi folosit la București pentru mesaje anti-UE
Resentimentul speculat politic de platforme populiste duce la o și mai mare excluziune economică și instabilitate politic, spune Corneliu Bjola, care a văzut cum politicienii pun în circulație resentimentul la Brexit, cu consecințe încă în derulare.
Acesta vede trei lecții importante de reținut, unele specifice contextului politic din Germania, altele având însă relevanță și pentru alegerile care urmează in România:
Politica de resentiment
"În primul rând, problema politicii de resentiment: cei din estul Germaniei continuă să nutrească un resentiment față de Berlin, legat de percepția că sunt, într-un fel, cetățeni de rang secund în societatea germană/vestică, că modul lor de viață este amenințat de normele sociale impuse de o Uniune Europeană îndepărtată și de o politică federală laxă privind imigrația.
AfD și BWS au reușit foarte bine să adâncească acest sentiment de înstrăinare într-o parte a societății germane, ca strategie de a se defini drept forțele care vor reuși să readucă un "echilibru".
Ca unul care am experimentat pe pielea mea genul acesta de populism resentimentar prin politicile Brexit, aceasta este o strategie care va conduce la și mai multă excluziune economică și instabilitate politică.
În Marea Britanie, ne-au trebuit aproximativ opt ani să depășim, cât de cât, dezastrul Brexit și mă tem că istoria nu este încheiată. Apropo, imigrația s-a dublat după Brexit, nu s-a diluat, din motive pe care experții în migrație le-au semnalat la momentul respectiv, dar au fost ignorate.
Resentimentul politic este foarte puternic și, îmbrăcat în haine naționaliste, poate fi un motivator extrem de puternic. În cazul Germaniei, acesta este tradus printr-o politică de ostilitate față de guvernul federal și UE, iar în cazul României, în principal, față de UE. Totuși, nu m-ar mira să apară curând puseuri anti-București, pe lângă cele deja existente anti-UE".
Tinerii, convinși că sunt o generație într-o situație mai precară decât cea a părinților lor
În al doilea rând, devine din ce în ce mai clar că există o problemă a tinerilor care votează masiv cu partidele extremiste, spune Corneliu Bjola:
"Este adevărat că o mare parte din ei își extrag informațiile politice de pe platforma TikTok, care, conform unor sondaje, este dominată de partidele extremiste (de exemplu, AfD avea 71% vizibilitate în cele două landuri, în perioada premergătoare alegerilor de duminică, față de doar 8% CDU).
Totuși, dintr-o perspectivă mai largă, este evident că mulți nu văd o perspectivă bună de viitor în platformele partidelor de centru.
Se întărește percepția, printre mulți tineri vestici, că ei vor fi prima generație care o va duce mai prost decât părinții lor. Cred că acest factor este relevant și în România, iar încercările de manipulare ale acestui sentiment prin promisiuni gen Caritas, cum ar fi apartamente ieftine, sunt deja prezente și mă aștept să aibă un oarecare succes.
Interesant este că, la nivelul tinerilor germani care votează pentru partidele extremiste, există și un factor adiţional de izolare socială, mai puțin explorat sociologic până acum, dar pe care AfD pare să-l fi identificat.
În mesajele sale pe TikTok, liderul AfD, Maximilian Krah, îi vizează în mod repetat pe tinerii germani cu mesaje de tip macho: "Unul din trei tineri germani nu a avut niciodată o iubită. Ești unul dintre ei? ... Bărbații adevărați sunt de extremă dreaptă. Bărbații adevărați sunt patrioți. Așa îți găsești o iubită!" Ar fi interesant de urmărit dacă această tendință a devenit vizibila și în contextul românesc".
Cât e mâna Rusiei
În al treilea rând, există o legătură mai mult sau mai puțin explicită de aliniere geopolitică cu Rusia și China, spune Corneliu Bjola:
"AfD și BSW sunt clar pro-Kremlin și, în numele "păcii", doresc abandonarea sprijinului pentru Ucraina, folosind un discurs extrem de agresiv împotriva organizațiilor care, de fapt, asigură Germaniei prosperitatea economică și securitatea națională, precum UE și NATO.
În moțiunea pregătită pentru alegerile europene din iunie, AfD sugera desființarea Uniunii Europene și cerea ca Germania să obțină statutul de observator în „Organizația de Cooperare de la Shanghai”.
Simpatia pentru Rusia este alimentată, în parte, de motive economice (epoca gazelor ieftine s-a încheiat, iar acest lucru are implicații asupra creșterii prețurilor), dar există și suspiciuni bine fundamentate că o parte din finanțarea partidelor extremiste este făcută de Kremlin și chiar de China.
În mai, poliția germană a deschis o investigație de corupție și spălare de bani împotriva unuia dintre cei mai proeminenți parlamentari AfD, Petr Bystron, suspectat că a luat bani de la Rusia pentru a promova propagandă pro-Kremlin.
În aprilie, poliția a arestat unul dintre asistenții liderului AfD, Maximilian Krah, sub acuzația de spionaj pentru China. Acest aspect este important, deoarece poate avea implicații pentru politica federală.
Politica externă a Germaniei este definită de guvernul federal, care nu cred ca va reduce sprijinul militar sau politic pentru Ucraina curând. Totuși, un semnal a fost transmis prin aceste alegeri, mai ales acum, în condițiile în care UE și NATO își recalibrează atât doctrina, cât și politica de apărare pe termen lung, ținând cont de pericolul pe care Rusia îl reprezintă pentru securitatea europeană.
Această problemă este, de asemenea, vizibilă în cazul partidelor extremiste românești, care nu ratează nicio ocazie să repete, sub masca unui naționalism abject, propaganda Kremlinului, trădând astfel pe față interesele statului pe care pretind că doresc sa îl reprezinte în Parlament".
Zidul sanitar politic: mai funcționează?
În al patrulea rând, reacția după alegeri a celorlalte partide va fi, de asemenea, importantă. În Germania există de mai mult timp politica Zidului (Brandmauer), prin care partidele tradiționale refuză să colaboreze cu partidele extremiste, gen AfD, amintește Corneliu Bjola.
"După alegeri, cancelarul Scholz nu a întârziat să invoce acest principiu și să încurajeze toate partidele democratice să formeze guverne regionale stabile fără extremiști de dreapta. Pentru ca acest Zid politic să funcționeze, este însă nevoie de o schimbare politică care să permită partidelor de centru să înăbușe oxigenul din care trăiesc AfD-ul și BSW.
Nu este ușor și, pe termen scurt, aceasta va implica, ca una din priorităţi, redefinirea politicii de imigrație".
E Schengen mai greu pentru România, acum?
Nu mă aștept ca acest lucru să conducă neapărat la o blocare a admiterii României în Schengen, spune profesorul Bjola.
"Acest lucru va depinde mai mult de rezultatele alegerilor din 28 septembrie din Austria, care, din păcate, după aceste alegeri din Germania, pot fi și ele afectate prin contagiune.
Subiectul imigrației in Germania cred că se va intensifica anul viitor, în anticiparea alegerilor generale din septembrie 2025 (dacă nu cumva vor fi devansate).
Politica de imigraţie nu este un subiect ușor, deoarece sunt câteva considerente care trebuie balansate cu grijă și pe care experții în migrație le subliniază periodic.
Pe de o parte, este nevoie de imigrație pentru a acoperi lipsa de forță de muncă calificată. Pe de altă parte, este necesară protejarea drepturilor imigranților care vin legal să muncească şi/sau să studieze.
În același timp, trebuie respectate dorințele cetățenilor care vor să vadă o limitare sau chiar o reducere a imigrației. În plus, acest lucru trebuie realizat în colaborare cu toate celelalte state membre ale UE.
Ideea Zidului este important de adoptat și în România, deoarece orice colaborare cu partidele extremiste pro-Kremlin nu face decât să le legitimeze discursul și ideologia toxică. La fel ca în Germania, Zidul poate preveni o influență corosivă a partidelor extremiste asupra agendei politice nationale, mai ales in plan extern.
Pe termen mediu, însă, partidele de centru trebuie să reflecteze mult mai bine asupra modului în care își reînnoiesc resursele politice și de leadership, astfel încât să redevină agenții principali de reformă și schimbare în societate".
Transcriptul interviului a fost realizat cu aplicația Vatis Tech