Ziua 503: Zelenski, dezamăgit de ceea ce a oferit Ucrainei summit-ul NATO. A făcut o baie de mulțime în Vilnius și a rostit un discurs în fața a mii de oameni (Video)

Ziua 503 de război a început cu un atac aerian lansat asupra Kievului şi Odesei, cu doar câteva ore înainte de începerea summit-ului NATO din Lituania, unde Ucraina a fost cel mai fierbinte subiect de pe agendă.

Liderii NATO au decis, în prima zi a summit-ului de la Vilnius, un „pachet puternic de măsuri pentru Ucraina”, care să o aducă mai aproape de Alianță, precum şi consolidarea măsurilor de apărare colectivă. Zelenski se va întâlni cu Joe Biden miercuri.

O veste bună vine de la Emmanuel Macron, care a promis că Franţa trimite un nou tip de rachetă în Ucraina, cu cea mai lungă rază de acţiune dintre toate armele occidentale furnizate până acum. Şi Germania a anunţat un nou pachet militar suplimentar de 700 de milioane de euro.

Cât despre România, preşedintele Iohannis se concentrează la summit pe două ameninţări majore: Rusia şi terorismul.

În Ucraina, atacul nocturn de la Kiev nu s-a soldat cu victime, însă a crescut bilanţul morţilor după ce un punct de distribuire a ajutorului umanitar a fost bombardat în regiunea Zaporojie.

Oraşul-port Odesa a fost vizat şi el într-un atac cu dronă. Alerte aeriene au fost declanşate, de asemenea, în regiunile Nîkolaiev, Herson, Kirovograd, Poltava, Sumî şi Harkov. Iar un comandant superior rus a fost ucis în apropiere de Berdiansk, spun oficialii ucraineni.

În Rusia, firmele de construcții ar putea fi amendate, dacă nu furnizează „voluntari” pentru a lupta în Ucraina. Iar un oficial rus ameninţă că Europa va fi prima care se va confrunta cu "consecinţe catastrofale", dacă războiul din Ucraina escaladează, din cauza americanilor.

Summit-ul NATO

• Zelenski, dezamăgit - Preşedintele Volodimir Zelenski şi-a exprimat marţi dezamăgirea că Ucraina nu a fost invitată să adere la NATO, spunându-le susţinătorilor din capitala lituaniană: "Este aceasta o dorinţă prea mare?"
• Ce au decis liderii NATO în prima zi a summit-ului - Liderii NATO au decis, în prima zi a summitului de la Vilnius, un „pachet puternic de măsuri pentru Ucraina”, care să o aducă mai aproape de Alianță, precum şi consolidarea măsurilor de apărare colectivă, se arată într-un comunicat al blocului militar. Detalii AICI.
• Zelenski, discurs în faţa a mii de oameni - Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a venit în centrul capitalei lituaniene şi a rostit un discurs în faţa a mii de oameni. Zelenski, însoţit de primadoamnă Olena Zelenska, a făcut mai întâi o baie de mulţime prin Vilnius. Apoi, împreună cu preşedintele Lituaniei, a urcat pe o scenă, în centrul Vilniusului, unde au erau adunaţi mii de oameni, şi a rostit un discurs. „Suntem împreună pentru a ne apăra libertatea”, a spus Volodimir Zelenski. „NATO va oferi Ucrainei securitate. Ucraina va face NATO mai puternică!” a promis el în uralele puternice ale mulţimii. Mitingul neanunţat de la Vilnius s-a încheiat cu imnul naţional ucrainean şi urarea „Glorie Ucrainei!” Mulţi oameni din mulţime au fluturat drapelul naţional albastru-galben al Ucrainei.

• Aderarea Ucrainei - Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunţat luni după-amiază, după o primă reuniune a liderilor alianţei, că Ucraina este invitată să adere la NATO „atunci când condiţiile o vor permite”. Între timp, membrii blocului militar au decis să renunţe să îi mai dea Kievului un Plan de acţiuni în vederea aderării (MAP), făcând ca aderarea Ucrainei să treacă de la un proces în doi paşi la unul într-un singur pas. De asemenea, Stoltenberg a anunţat că nou înfiinţatul Consiliu NATO-Ucraina va avea prima reuniune chiar mâine, iar în acest organism, membrii au statut „egal”.
• Zelenski a sosit la Vilnius - O coloană oficială de maşini care îl transportă pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a sosit marţi după-amiază la Vilnius, potrivit imaginilor transmise în direct de televiziuni.

• Summit-ul NATO a început oficial. Secretarul general Jens Stoltenberg l-a salutat pe președintele finlandez Sauli Niinistö, participant pentru prima dată „în calitate de membru cu drepturi depline”. El i-a spus, de asemenea, bun venit prim-ministrului suedez Ulf Kristersson și a promis că NATO va primi Suedia ca membru cu drepturi depline, după ce Turcia a renunțat la vetoul său.
• La summit-ul de marţi şi miercuri de la Vilnius, liderii NATO vor încerca să se pună de acord asupra relaţiilor pe care le vor avea cu Ucraina şi asupra mesajului pe care îl vor transmite Moscovei.
• Războiul se numără printre principalele puncte de pe agendă, alături de discutarea unei viitoare căi de aderare a Ucrainei la NATO, ceea ce a provocat oarecare disensiuni între lideri.
• Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski doreşte o invitaţie clară de a se alătura alianţei după ce războiul se va încheia, precum şi garanţii de securitate până la acel moment.
• NATO va stabili "o cale a reformelor" pentru Ucraina, cu scopul ca această ţară să poată să se alăture alianţei nord-atlantice, însă nu şi "un calendar", a declarat marţi consilierul pe probleme de securitate naţională de la Casa Albă, Jake Sullivan.
• Preşedintele SUA, Joe Biden, se va întâlni miercuri cu Zelenski, a confirmat un oficial citat de CNN. Întâlnirea va marca un semn de unitate, întrucât participarea lui Zelenski la summit fusese pusă sub semnul întrebării.
• Emmanuel Macron a anunţat că Franţa urmează să livreze Ucrainei rachete cu rază lungă de acţiune de tip Système de croisière conventionnel autonome à longue portée (Scalp), care să permită atacuri în adâncime. Rachetele au o rază de acțiune de 250 km, cea mai lungă dintre toate armele occidentale furnizate Ucrainei până acum.
• Germania urmează să livreze Ucrainei un ajutor militar suplimentar (de 700 de milioane de euro) care constă în 40 de vehicule blindate de transport militar de tip Marder, 25 de tancuri Leopard 1 şi două sisteme de lansare de rachetă Patriot, 20.000 de cartuşe de artilerie, 5.000 de cartuşe de muniţie fumigenă, un pachet de recunoaştere şi de apărare antidronă, un sistem de dronă de tip Luna, dar şi cinci vehicule blindate de recuperare.
• NATO condamnă anunţul Rusiei cu privire la o desfăşurare de armament nuclear tactic în Belarus, anunţă secretarul general Jens Stoltenberg. "Monitorizăm îndeaproape ceea ce fac ei. Până acum, nu am constatat vreo schimbare în poziţia desfăşurării nucleare care să necesite schimbări din partea noastră”, a spus el.

Ţintele lui Iohannis

• De la Vilnius, preşedintele Klaus Iohannis a spus că va susţine adoptarea de măsuri suplimentare pentru consolidarea Flancului Estic.
• Iohannis a punctat că organizarea primei reuniuni a Consiliului NATO-Ucraina, cu participarea preşedintelui Zelenski, va fi un moment de importanţă simbolică, pentru că vor avea Ucraina la masă, ca partener de dialog egal cu ceilalţi.
• ”Adoptarea Planurilor de Apărare Regională, inclusiv a celui care include România, reprezintă un element central, care va permite un răspuns eficient al Alianţei la două ameninţări majore: Rusia şi terorism. Urmărim, de asemenea, menţinerea unei implicări sporite aliate în regiunea Mării Negre, ca regiune de importanţă strategică pentru securitatea euroatlantică”, a spus preşedintele.
• În ceea ce priveşte Ucraina, ”România va continua să fie un susţinător ferm al integrării în NATO. Voi susţine un angajament sporit în termeni politici şi practici, care să permită o mai mare apropiere a acestui stat de alianţă”.
• Întrebat dacă a deschis discuții cu vreun aliat din NATO cu privire la o prezență permanentă în România, președintele Klaus Iohannis spune că sunt aici deja trupe franceze, dar „avem și alți aliați care practic vor fi prezenți tot timpul pe teritoriul țării”.
• Președintele a anunțat şi că România a înaintat deja o propunere aliaților din NATO pentru a deveni centru de pregătire pentru avioane F-16. El nu a dezvăluit, din motive de securitate, ce bază va fi responsabilă pentru acest centru.

Suedia în NATO

• Turcia a convenit să permită Suediei să se alăture NATO. Detalii AICI
• Ratificarea de către Ungaria a aderării Suediei la NATO este „doar o problemă tehnică” acum, iar guvernul sprijină cererea Suediei, a declarat marţi ministrul maghiar de Externe, Péter Szijjártó.
• Joe Biden susţine vânzarea de avioane F-16 Turciei fără ”avertismente şi condiţii”, anunţă Jake Sullivan. Joe Biden a fost ”clar şi neechivoc” în susţinerea acestor vânzări şi ”intenţionează să meargă înainte cu acest transfer, în consultare cu Congresul”, spune Sullivan.

Situaţia de pe front

• Alertele de raid aerian răsună la Kiev după ce un avion de război rus ce poate transporta rachete hipersonice Kinjal a decolat la scurt timp după începerea summitului NATO de la Vilnius. Autorităţile oraşului au transmis o alertă pe toate telefoanele mobile la ora locală 15:00, îndemnând locuitorii să se pună la adăpost. Alarma a fost declanşată de depistarea unui avion MiG-31K care părăsea baza aeriană Savasleika din regiunea Nijni Novgorod, din vestul Rusiei. În timp ce astfel de zboruri au loc în mod regulat, Kremlinul are obiceiul de a viza Kievul în momente simbolice, pentru a face o demonstraţie politică şi militară.
• Atac la Kiev şi Odesa - Rusia a lansat un atac aerian peste noapte asupra Kievului, cu doar câteva ore înainte de începerea summit-ului NATO din Lituania. „Inamicul a atacat Kievul din aer pentru a doua oară în această lună”, a declarat Serghei Popko, șeful administrației militare din Kiev. Sistemele de apărare aeriană ale Ucrainei au doborât toate dronele Shahed înainte să-și atingă țintele. Oraşul portuar Odesa, situat în sudul Ucrainei, a fost ţintit de asemenea într-un atac cu dronă în noaptea de luni spre marţi, anunţă un reprezentant al administraţiei locale, Serghii Braciuk. Apărarea antiaeriană a intrat în acţiune, a anunţat el, fără să facă alte precizări.
• Alerte aeriene au fost declanşate, de asemenea, în regiunile Nîkolaiev, Herson, Kirovograd, Poltava, Sumî şi Harkov.
• Crimă de război - Atacul din oraşul Orikhiv, asupra unui punct de distribuire a ajutorului umanitar, a ucis 7 persoane, în timp ce alţi doi oameni au fost omorâţi de bombardamentele rusești din est. Yuri Malaşko, guvernatorul regiunii Zaporojie, a calificat atacul drept o "crimă de război". "Au lovit un punct de livrare a ajutoarelor umanitare într-o zonă rezidenţială", a declarat el. Orikhiv, cu o populaţie de aproximativ 14.000 de persoane înainte de război, se află în regiunea Zaporojie, aflată pe linia de front din sud-estul ţării, pe care Vladimir Putin a afirmat că a anexat-o anul trecut, deşi nu deţinea controlul militar deplin asupra ei.
• 35 de ţinte aeriene - Forțele ucrainene au doborât 29 de drone de atac, cinci drone de recunoaștere și un elicopter în ultimele 24 de ore, au informat Forțele Aeriene.
• Comandat mort - Un comandant rus de rang înalt, general locotenentul Oleg Ţokov, a fost ucis marţi în apropierea oraşului Berdiansk, ocupat de ruşi, în sudul regiunii Zaporojie. „Raportăm că astăzi, în zona Berdiansk, generalul-locotenent rus Ţokov Oleg Iurievici a fost ucis”, a declarat Petro Andriuşcenko, consilier al primarului ucrainean al Mariupolului, Vadim Boicenko. „În septembrie 2022, el (Ţokov) fusese deja rănit, dar a supravieţuit”, a spus Andriuşcenko, adăugând că acum moartea comandantului rus „este un fapt”.

Ce se întâmplă în Rusia

• Ameninţări pentru Europa - Europa va fi prima care se va confrunta cu "consecinţe catastrofale" dacă războiul din Ucraina escaladează, a declarat marţi şeful delegaţiei ruse la negocierile de la Viena în probleme de securitate militară şi controlul armelor, Konstantin Gavrilov. "În cazul escaladării conflictului - şi la asta duc acţiunile nesăbuite ale Washingtonului - ei (europenii) vor fi primii care se vor confrunta cu posibile consecinţe catastrofale", a ameninţat Gavrilov.
• Voluntari sau amendă - Firmele ruse de construcții ar putea fi amendate, dacă nu furnizează „voluntari” pentru a lupta în Ucraina, anunţă Ministerul Apărării din Marea Britanie în raportul său zilnic de informații: „Autoritățile municipale din Moscova amenință să retragă contracte de la firmele de construcții, dacă nu reușesc să atingă cotele pentru furnizarea de „voluntari” pentru Ucraina. Se pare că unei companii i s-a stabilit un obiectiv de 30 de voluntari până la sfârșitul lunii august 2023”. Măsura ar putea avea impact în principal asupra minorităților etnice, „care alcătuiesc majoritatea muncitorilor în construcții ai Moscovei” și mișcarea „este foarte probabil aprobată cel puțin tacit de primarul Moscovei, Serghei Sobianin".