Rusia ar putea semna pacte de neagresiune cu state membre NATO, în mod individual, și le-ar putea oferi garanții suplimentare de securitate, a declarat un diplomat rus de rang înalt. Propunerea survine în contextul în care Moscova a pledat pentru un cadru mai amplu de securitate europeană, în timpul discuțiilor de pace privind Ucraina, desfășurate la Abu Dhabi, solicitare respinsă de reprezentanții europeni.
Alexei Drobinin, un diplomat de rang înalt din cadrul Ministerului rus de Externe, a prezentat propunerea Rusiei în cadrul unei conferințe pe teme de securitate desfășurate la Moscova, în timp ce negociatorii ruși au descris securitatea europeană drept chestiunea centrală a unor discuții care au avut loc timp de două zile la Abu Dhabi.
„Astfel de acorduri ar putea fi încheiate, printre altele, cu state membre NATO luate individual”, a afirmat Drobinin, potrivit Reuters, care citează o înregistrare video a discursului său.
El a precizat că aceste țări ar putea primi din partea Rusiei garanții de securitate suplimentare, acordate la nivel individual.
Trei aranjamente posibile propuse de Moscova
Drobinin a prezentat trei modele potențiale pentru acordurile de securitate:
- o alianță de apărare colectivă sau acorduri bilaterale de asistență reciprocă, similare cu aranjamentele Rusiei cu Belarus și Coreea de Nord.
- un model de angajamente politice prin care părțile se obligă să nu acorde sprijin adversarilor celeilalte părți în cazul unei agresiuni. Oficialul rus a oferit drept exemplu pactul Moscovei cu Iranul.
- pacte bilaterale de neagresiune, care, potrivit acestuia, ar putea include acorduri cu state membre NATO luate individual.
Acordurile bilaterale și garanțiile de securitate acordate individual țărilor NATO ar submina, însă, forța Alianței. care se bazează pe acțiune colectivă și pe sprijin reciproc în cazul unei agresiuni asupra unui membru, conform Articolului 5.
Rusia cere resetarea arhitecturii de securitate a Europei
Vladimir Medinski, negociatorul-șef al Rusiei, a declarat miercuri că un nou cadru de securitate european a constituit tema centrală a negocierilor de două zile desfășurate la Abu Dhabi. El a declarat că s-au înregistrat unele progrese, însă nu a oferit detalii despre discuțiile privind securitatea.
Medinski a precizat că participanții au ajuns la un consens asupra anumitor aspecte. El a afirmat că Rusia susține discutarea modului în care va fi menținută securitatea după încheierea războiului din Ucraina și a susținut că acest conflict a scos la iveală slăbiciuni grave în actualele aranjamente de securitate din Europa.
Sistemul trebuie abordat ca un întreg, a spus el, adăugând că „o soluție provizorie nu va fi suficientă”.
Orice nou cadru de securitate ar trebui să fie echitabil și să nu fie stabilit în detrimentul altor țări, a mai declarat Medinski.
Reprezentanții ruși au adus în discuție propunerile Moscovei privind restructurarea arhitecturii de securitate a Europei, propuneri pe care președintele rus Vladimir Putin le-a prezentat în timpul discuțiilor cu președintele de atunci al SUA, Joe Biden, în decembrie 2021.
La acea vreme, Moscova a solicitat, printre altele, încetarea extinderii NATO, reducerea prezenței militare a Alianței în țările care au aderat după 1997, precum și restricționarea cooperării militare cu statele post-sovietice care nu fac parte din NATO, inclusiv Ucraina.
Europenii n-au încredere în ruși
Unii politicieni europeni se opun, însă, oricărei discuții despre arhitectura generală de securitate a Europei, susținând că, mai întâi, trebuie convenite progrese în privința situației Ucrainei – inclusiv o încetare a focului –, deși oficialii americani au precizat clar că sunt deschiși la o astfel de discuție, notează Rweuters.
Discuțiile despre arhitectura de securitate au provocat îngrijorare în rândul europenilor, care suspectează că Rusia încearcă să folosească acest subiect pentru a distrage atenția de la războiul din Ucraina și pentru a obține o influență mai mare asupra deciziilor luate la nivelul continentului.
„Avem deja o arhitectură de securitate europeană”, a declarat luni, la o reuniune G7 desfășurată la Paris, șefa diplomației europene, Kaja Kallas.
„Singura care încalcă această arhitectură de securitate este Rusia. De aceea, trebuie să ne asigurăm că, în cadrul negocierilor, există concesii clare din partea Moscovei. În caz contrar, vom continua să asistăm la astfel de atacuri”, a avertizat ea.
Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei este considerat o încălcare a mai multor acorduri internaționale, printre care Actul Final de la Helsinki din 1975 și Carta de la Paris din 1990, documente care stau la baza Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE).
De asemenea, Moscova a încălcat Memorandumul de la Budapesta din 1994, prin care s-a angajat să nu recurgă la folosirea forței împotriva Ucrainei, cu excepția situațiilor de autoapărare, precum și Actul Fondator NATO-Rusia din 1997, care garantează integritatea teritorială a tuturor statelor.
Rusia a fost acuzată și de comiterea unor crime de război, inclusiv a crimei de agresiune, ignorând în mod flagrant dreptul internațional.
„Europa nu are nevoie de o nouă arhitectură de securitate, așa cum încearcă Rusia să ne facă să credem, ci de simpla restabilire a arhitecturii de securitate existente”, a declarat ministrul german de Externe, Johann Wadephul.
Putin urăște NATO
Vladimir Putin nu și-a ascuns niciodată ostilitatea profundă față de NATO, alianța creată după cel de-Al Doilea Război Mondial pentru a asigura descurajarea agresiunilor prin apărare colectivă.
În săptămânile dinaintea invaziei la scară largă a Ucrainei, Rusia a transmis NATO un ultimatum prin care cerea oprirea extinderii alianței către est și retragerea trupelor din statele care aderaseră după 1997. Solicitările au fost respinse categoric.
La câteva luni după declanșarea războiului, Finlanda și Suedia, două țări care și-au păstrat în mod tradițional neutralitatea, au solicitat aderarea la NATO.
În ciuda acestui eșec, Putin nu a renunțat la planul său de a „distruge” NATO și de a trata separat cu statele europene, susține Judy Dempsey, cercetătoare principală la Carnegie Europe. Ea consideră că actualele discuții despre o nouă arhitectură de securitate servesc direct intereselor Rusiei.
T.D.
