Ziua 232 de război: Putin, amenințat cu anihilarea. Rușii bombardează zeci de localități, dar se retrag din Herson. Nou schimb de prizonieri

Ziua 232 de război a adus la primele ore condamnarea la ONU a anexărilor ilegale decise de Rusia în Ucraina, după un vot ce a evidențiat din nou China și India de partea Moscovei.

Rușii au continuat bombardamentele și o ploaie de rachete a fost lansată asupra orașului Nikolaev, din sudul Ucrainei. În plus, au fost raportate atacuri cu drone kamikaze, ce au vizat infrastructuri critice din zona Kievului. În ultimele 24 de ore, rachetele rusești au lovit peste 40 de așezări, în timp ce forțele aeriene ucrainene au efectuat 32 de lovituri asupra a 25 de ținte rusești, a declarat Statul Major al forțelor armate ucrainene.

La Belgorod, sistemul antiaerian a fost activat și fragmente din rachetele distruse au căzut peste un bloc de locuințe și în curtea unui liceu. Autoritățile ruse au acuzat un atac ucrainean, însă Kievul a spus că, de fapt, racheta fusese lansată de ruși cu ținta Harkov, dar s-a defectat.

La Bruxelles, peste 50 de țări occidentale s-au întâlnit pentru a promite mai mult ajutor militar Ucrainei, în special arme de apărare aeriană. Și FMI a acordat o finanțare de urgență pentru arme și pensii.

S-au întețit însă declarațiile despre atacuri nucleare și al treilea război mondial. Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că Franța nu are de gând să folosească arme nucleare nici dacă Rusia ar comite un astfel de atac în Ucraina. El a fost completat într-o declarație separată de șeful diplomației UE, care i-a transmis direct lui Putin că Occidentul nu va avea nevoie să folosească arme nucleare ca să anihileze armata rusă.

Situația pe front

• Bloc din Belgorod lovit de rachete - Primarul din Belgorord a anunțat că un atac cu rachete ar fi fost lansat de ucraineni asupra orașului. Sistemul antiaerian a fost activat, însă parte dintr-o rachetă a lovit un bloc. Autoritățile ruse spun că nu există morți și răniți. Un alt fragment de rachetă a căzut în curtea unui liceu. Detalii AICI
• Rachetă defectă - Mihailo Podoliak, unul dintre consilierii lui Zelenski, neagă însă scenariul prezentat de ruși. El susține că racheta aparținea rușilor și fusese lansată cu ținta Harkov, „dar ceva nu a funcționat și a lovit o clădire rezidențială din Belgorod”. Belgorod este principalul oraș din regiunea rusă cu același nume și are o populație de peste 300.000 de locuitori. Regiunea a aparținut Ucrainei înainte de 1954, fiind apoi cedată Rusiei în schimbul Crimeii.
• 40 de localităţi bombardate - În ultimele 24 de ore, rachetele rusești au lovit peste 40 de așezări, în timp ce forțele aeriene ucrainene au efectuat 32 de lovituri asupra a 25 de ținte rusești, a declarat Statul Major al forțelor armate ucrainene. Alarmele anti-aeriene au început să sune în regiunile Poltava, Sumîi, Harkov, precum și în orașul Zaporojie, care se află sub controlul ucrainenilor.
• Atac masiv la Nikolaev - Rusia a lansat joi o ploaie de rachete asupra orașului ucrainean Nikolaev, au declarat oficialii. „O clădire rezidențială cu cinci etaje a fost lovită, cele două etaje superioare au fost complet distruse, restul - sub dărâmături. Salvatorii lucrează la fața locului", a spus primarul Oleksandr Senkevici despre ceea ce a numit un „bombardament masiv".
• Drone kamikaze la Kiev - Atacuri cu drone au lovit joi dimineaţa devreme infrastructuri din regiunea Kiev, a anunţat Kirilo Timoşenko, adjunct al şefului cancelariei prezidenţiale ucrainene: „Un alt atac cu drone kamikaze asupra unor infrastructuri critice".
• Ruşii se chinuie în Herson - După ce s-au retras vreo 20 km în nordul regiunii Herson la începutul lunii octombrie, forțele ruse încearcă să consolideze o nouă linie de front, unde se dau lupte grele. Flancul Rusiei nu mai este protejat de râul Inhuleţ, se arată în cel mai recent raport al Ministerului Apărării din UK.
• Instructori iranieni pentru ruși - Institutul pentru Studiul Războiului spune că informațiile obținute sugerează că Rusia ar fi trimis în teritoriile ocupate din Ucraina soldați iranieni din cadrul Armatei Gardienilor Revoluției Islamice, care să-i învețe pe ruși cum să folosească dronele kamikaze Shahed-136. Astfel de instructori ar fi în Crimeea și Herson.
• Amenințări de la Moscova - Președintele Dumei de Stat Viaceslav Volodin a lăudat bombardamentele de luni care au vizat întreaga Ucraina: „Dacă regimul de la Kiev continuă atacurile, răspunsul nostru va fi și mai dur. Toți cei care au organizat și pus în aplicare atacurile teroriste trebuie găsiți. Cei care rezistă vor fi distruși”.
• Wagneriștii contrazic separatiștii - Oligarhul Evgheni Prigozin, cel care a creat Grupul Wagner, susține că mercenarii săi au ocupat Ivangrad în urmă cu două zile și încă duc lupte grele cu ucrainenii pentru Opitni. Declarațiile lui vin după ce liderul separatist din Donețk anunțase cucerirea celor două localități de lângă Bakhmut.
• Schimb de prizonieri - Ucraina şi Rusia au făcut un nou schimb de prizonieri, câte 20 din fiecare tabără, transmite AFP. Șeful de cabinet al preşedinţiei ucrainene, Andrii Iermak, a spus că este vorba despre „14 soldaţi ai forţelor armate ucrainene, patru ai apărării teritoriale, un membru al gărzii naţionale şi un membru al forţelor navale ucrainene”.
• Evacuarea din Herson - Rusia va ajuta la organizarea evacuării locuitorilor regiunii Herson din sudul Ucrainei, în urma unei solicitări formulate, joi, de către administraţia regională de ocupaţie rusă, a declarat vicepremierul rus Marat Khousnullin la televiziunea rusă, relatează AFP. Detalii AICI.

Energie și amenințarea nucleară

• Negocieri Putin-Erdogan - Discuțiile între Putin și Erdogan ce au avut loc în capitala Kazakhstanului au durat o oră și jumătate. Putin i-a propus lui Erdogan înfiinţarea unui „hub al gazelor naturale” ruseşti în Turcia, în vederea exportului în Uniunea Europeană.
• Franța și scenariul nuclear - Președintele Emmanuel Macron a declarat, într-un interviu pentru France 2, că nu va ordona folosirea de arme nucleare în cazul în care Rusia atacă Ucraina cu astfel de bombe.
• Armata rusă, amenințată de UE cu anihilarea - Același lucru a transmis și înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru politică externă, Josep Borrell, doar că într-o notă fermă și amenințătoare: „Putin nu-şi poate permite să blufeze. Trebuie să fie foarte clar că nici noi cei care sprijinim Ucraina - UE şi statele membre, SUA şi NATO - nu blufăm. Şi orice atac nuclear împotriva Ucrainei va provoca un răspuns, nu nuclear, dar un răspuns militar atât de puternic încât armata rusă va fi anihilată”.
• Amenințări cu războiul mondial - secretarul adjunct al Consiliului Securităţii Federaţiei Ruse, Aleksandr Venediktov a spus că primirea Ucrainei în NATO va duce garantat la un al treilea război mondial. Detalii AICI.
• Buget secret - Guvernul de la Moscova a trimis Parlamentului spre adoptare proiectul de buget pentru anul viitor și, în premieră, a clasificat aproape un sfert din cheltuieli. Sunt clasificate în special secțiunile despre apărare și arme nucleare. Detalii AICI.
• Anchete la Nord Stream fără Rusia - Ministerul de Externe de la Moscova i-a convocat pe ambasadorii Germaniei, Danemarcei și Suediei, pentru a le transmite protestul față de decizia celor 3 guverne de a nu permite Rusiei să ia parte la anchetele privind scurgerile de gaz din Nord Stream 1 și 2. Lavrov le-a spus că Moscova nu va recunoaște „pseudo-rezultatele” investigațiilor lor.
• Căldură pentru ucraineni - În timp ce Ucraina încă se confruntă cu daunele provocate rețelei de electricitate de bombardamentele rușilor din ultimele zile, ministrul Dezvoltării de la Kiev Aleksei Cernișov i-a anunțat pe cetățeni că vor primi căldură prin sistemul centralizat la finalul lunii octombrie. Pentru spitale și maternități deja acest lucru se întâmplă în 9 dintre regiuni.

Rusia îi vânează pe mobilizați și recrutează deținuți

• Deținuți recrutați legal - Consiliul Federației Ruse a dezbătut un proiect de lege care permite recrutarea deținuților. Potrivit documentului, doar cei condamnați pentru infracțiuni de gravitate mică și medie pot scăpa de pedeapsă dacă merg pe front și dau dovadă de „curaj și eroism”. Nu pot fi recrutați cei care au fost condamnați pentru participarea la proteste sau discreditarea armatei ruse. Proiectul urmează să fie votat în Senatul rus și apoi va merge la vot final în Duma de Stat.
• Cei mobilizați nu au viață lungă - Un avocat din St. Petersburg trimis pe front a murit lângă Lisiciansk, pe 7 octombrie, anunță ONG-ul rus pentru drepturile omului Agora. În Celiabinsk au fost raportate morțile a 5 ruși mobilizați să lupte în Ucraina. Agenția rusă TASS scrie că familiile vor primi 1 milion de ruble (peste 16.000 de euro).
• Vânătoare prin hoteluri - Agora anunță că cel puțin în două orașe din Rusia polițiștii au început să facă raiduri în hoteluri și moteluri pentru a-i descoperi pe cei care fug de mobilizare.
• Închisoare pentru muzică - Un rus din Moscova a primit 15 zile de închisoare pentru că a ascultat muzică ucraineană în mașină. El trebuie să plătească și o amendă de 50.000 de ruble (aproximativ 800 de euro). Bărbatul este singur și are în întreținere 4 copii.

Diplomație antitero

• Tribunal APCE pentru „călăii ruși” - Volodimir Zelenski a cerut APCE să înfiinţeze un tribunal special care să judece „fiecare agresor şi călău” rus în Ucraina.
• Condamnare la ONU - Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a condamnat anexarea ilegală de către Rusia a regiunilor din sud-estul Ucrainei. Doar patru ţări s-au alăturat Rusiei pentru a vota împotriva rezoluţiei - Siria, Nicaragua, Coreea de Nord şi Belarus -, în timp ce 35 de state s-au abţinut de la vot, inclusiv India şi partenerul strategic al Rusiei, China.
• Preşedintele american Joe Biden a declarat că votul de la ONU a transmis un „mesaj clar” Moscovei: „Miza acestui conflict este clară pentru toţi, iar lumea a transmis un mesaj clar ca răspuns – Rusia nu poate şterge un stat suveran de pe hartă. Rusia nu poate schimba graniţele cu forţa. Rusia nu poate pune stăpânire pe teritoriul unei alte ţări ca fiind al său”.
• Alianță împotriva terorii - Volodimir Zelenski a susţinut un discurs, la o masă rotundă ministerială pentru susţinerea Ucrainei, organizată sub conducerea Guvernului de la Kiev, a Băncii Mondiale şi a FMI, la reuniunea anuală a celor două instituţii financiare internaţionale, el mulţumind pentru sprijinul primit: „Chiar acum, când statul terorist încearcă să ne intimideze pe toţi şi mai mult, trebuie să răspundem terorii ruse cu o cooperare şi mai puternică şi semnificativă. Aceasta este o protecţie reală. Protecţia noastră comună - a democraţiei noastre comune, a modului nostru de viaţă. Teroarea trebuie să piardă. Ucraina trebuie să câştige. Acest lucru este absolut real - cu sprijinul vostru”.

Arme, ajutoare și sancțiuni

• Bani de la FMI pentru arme și pensii - Ucraina a primit o finanțare de urgență de 1,3 miliarde de euro de la FMI. Premierul Denis Șimal a anunțat că banii vor fi folosiți pentru a întări capacitățile de apărare, dar și pentru plata pensiilor și a programelor sociale.
• Arme antirachetă - La Bruxelles, peste 50 de țări occidentale s-au întâlnit pentru a promite mai mult ajutor militar Ucrainei, în special arme de apărare aeriană. Marea Britanie a anunţat joi că va furniza suplimentar Ucrainei rachete antiaeriene şi în special muniţie capabilă să doboare rachete de croazieră. Franța va livra sisteme radar și de apărare aeriană Ucrainei în următoarele săptămâni.
• Fără aluminiu rusesc - Bloomberg citează surse potrivit cărora Administraţia Biden are în vedere interzicerea completă a aluminiului rusesc, prin sancţionarea United Co Rusal International PJSC, măsură evitată până acum de teamă că ar putea perturba furnizorii globali. Preţul aluminiului a crescut miercuri, la Bursa de Metale din Londra (LME), cu până la 7%, după acest articol.
• Economia apocalipsei în Europa - În Europa nu va fi foamete, dar există o criză a costului vieţii, iar războiul se simte în facturi şi în preţurile de pe rafturile magazinelor. Această „economie a apocalipsei“ face să în­flo­rească industria de armament, observându-se un avânt deosebit în Polonia și Ungaria.
• Bani de la UE - UE va aproba săptămâna viitoare o nouă finanţare care va ridica la "peste 3 miliarde" de euro sprijinul său militar pentru Ucraina de la începutul conflictului, a anunţat joi şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, relatează AFP.