Un plan de rezervă pe baza căruia Europa să se poate apăra folosind structurile militare existente ale NATO în cazul ieșirii SUA din alianță câștigă teren după ce a obținut sprijinul Germaniei. Berlinul a fost un adversar pe termen lung al unei astfel de abordări.
În Europa s-au intensificat discuțiile referitoare la un plan de rezervă conceput pentru ca UE să se poată apăra folosind structurile militare NATO existente în cazul unei retrageri a SUA din alianță, relatează Wall Street Journal.
Conform surselor WSJ, planul este promovat informal în timpul discuțiilor din culise și al cinelor de lucru și nu vizează crearea unei concurențe pentru actuala alianță.
De ce s-a răzgândit Germania
Factorul cheie care a stimulat discuțiile a fost schimbarea de poziție a Germaniei. Până acum, Berlinul s-a opus ideii promovate de Franța despre o mai mare autonomie în apărarea europeană și a preferat să considere Statele Unite ca principal garant al securității. Cu toate acestea, sub conducerea lui Friedrich Merz, care a devenit cancelar în mai 2025, Germania a început să se îndoiască de fiabilitatea Statelor Unite ca aliat, scrie cotidianul.
Potrivit unor surse citate de WSJ, Merz a început să-și reconsidere poziția după ce a ajuns la concluzia că Trump e pregătit să renunțe la sprijinul acordat Ucrainei. El e îngrijorat că liderul de la Casa Albă ar putea crea confuzie între victimă și agresor în război și că politica SUA în cadrul NATO nu mai avea valori clare. În ciuda acestui fapt, liderul german nu a dorit să pună în mod public la îndoială alianța, întrucât ar fi fost periculos, au spus sursele.
Ce vor europenii și ce provocări îi așteaptă
Unii oficiali care lucrează la planurile de contingență ale UE numesc acest proiect un „NATO european”. Aceștia își propun să atragă mai mulți europeni în roluri de comandă și personal în cadrul alianței și să suplimenteze resursele militare americane cu propriile lor resurse.
Persistă, însă, întrebările cu privire la câteva aspecte esențiale despre cine va gestiona:
- sistemele de apărare aeriană și antirachetă ale NATO
- coridoarele de transport al forțelor către Polonia și statele baltice,
- logistica și exercițiile regionale de amploare în cazul retragerii armatei americane.
Oficialii încearcă, de asemenea, să mențină fiabilitatea scutului nuclear, chiar dacă SUA își retrag trupele din Europa.
Reintroducerea recrutării militare este un alt aspect esențial pentru succesul planului, au spus sursele.
Oficialii implicați vor, totodată, să accelereze producția europeană de echipamente vitale în domenii în care Europa este în urma SUA, inclusiv antisubmarine, capacitățile spațiale și de recunoaștere, realimentarea în zbor și mobilitatea aeriană.
WSJ notează că implementarea acestor planuri va fi dificilă. Postul de comandant suprem al forțelor NATO din Europa este deținut în mod tradițional de un reprezentant al SUA, iar Washingtonul nu intenționează să renunțe la această poziție.
De asemenea, există o lacună majoră în domeniul informațiilor și al descurajării nucleare. Oficialii europeni spun că nicio reorganizare a trupelor nu poate înlocui rapid sistemele americane de satelit, supraveghere și avertizare antirachetă care formează coloana vertebrală a credibilității NATO.
Trump i-a pus pe europeni în gardă
Relațiile dintre SUA și Europa în cadrul NATO au intrat într-o criză după ce Donald Trump s-a întors la Casa Albă pentru al doilea mandat. Una dintre cauzele majore de tensiune a fost Groenlanda, pe care Trump a amenințat că o va anexa. În urma acestui moment tensionat, discuțiile despre un plan de rezervă în Europa s-au accelerat, scrie Wall Street Journal.
Trump a fost criticat aspru de țările europene și din cauza războiului cu Iranul. Europa nu s-a alăturat acțiunii militare, în timp ce unele țări au refuzat să permită Statelor Unite să le folosească bazele pentru avioane militare care se îndreptau spre bombardarea Iranului.
Președintele SUA a declarat în repetate rânduri că membrii NATO „nu au ajutat” America și și-a exprimat dezamăgirea față de alianță. El i-a etichetat pe aliații europeni drept „lași” și a numit NATO „un tigru de hârtie”, adăugând: „Și Putin știe asta”.
La începutul acestei luni, Trump a amenințat că SUA vor părăsi NATO din cauza refuzului aliaților de a-i sprijini campania în Iran. Orice retragere din alianță ar necesita aprobarea Congresului Statelor Unite, dar președintele ar putea în continuare să mute trupe sau active din Europa sau să-și retragă sprijinul, folosindu-și autoritatea de comandant suprem.
Imediat după amenințarea lui Trump, președintele finlandez Alexander Stubb, unul dintre liderii implicați în planul unui „NATO european”, l-a sunat pe președinte SUA pentru a-l informa despre intenția Europei de a-și consolida propria apărare. „Mesajul de bază pentru prietenii noștri americani este că, după toate aceste decenii, este timpul ca Europa să își asume mai multă responsabilitate pentru propria securitate și apărare”, a spus Stubb.