Valer Dorneanu o acuză pe Simina Tănăsescu de încălcarea legii, în cazul instalării lui Florin Iordache la șefia Consiliului Legislativ. Iată de ce

Valer Dorneanu o acuză pe Simina Tănăsescu de încălcarea legii, în cazul instalării lui Florin Iordache la șefia Consiliului Legislativ. Iată de ce

Președintele Curții Constituționale a României (CCR) susține că judecătoarea Simina Tănăsescu a încălcat legea. Mai exact, deși a votat, ca și ceilalți judecători ai Curții, pentru respingerea sesizărilor PNL și USR în ceea ce privește alegea lui Florin Iordache la conducerea Consiliul Legislativ, a formulat și o opinie concurentă.

Iar această opinie ar fi, de fapt, una separată, lucru care indică încălcarea unor articole de lege. Practic, a adus argumente împotriva soluției pe care ea însăși a votat-o.

Numirea lui Iordache

Florin Iordache este un social-democrat cu o activitate controversată. A fost președinte al Camerei Deputaților înaintea lui Liviu Dragnea și a susținut mai multe modificări legislative care să slăbească Justiția.

Cu toate astea, Camera Deputaţilor şi Senatul au votat în plenul reunit, în legislatura trecută, ca Florin Iordache să fie preşedinte al Consiliului Legislativ. Votul a fost secret, iar PNL a acuzat USR că a votat pentru Florin Iordache. USR a dezmințit informațiile.

Au fost 185 de voturi „pentru” şi 43 de voturi „împotriva” numirii lui Florin Iordache. Ionuţ Mazâlu, propus de USR, a avut două voturi „pentru” şi 226 de voturi „împotrivă”, iar fostul judecător al CCR Augustin Zegrean, propus de PNL, a avut 41 de voturi „pentru” şi 187 de voturi „contra”.

PNL și USR au făcut sesizare la CCR, dar Curtea a respins respectivele acțiuni. Și recent a apărut și motivarea prin care CCR informează de ce a luat aceasă decizie.

Motivarea conține și o serie de mențiuni ale președintelui Valer Dorneanu. Acesta susține că judecătoarea Simina Tănăsescu a exprimat o opinie pe care n-a susținut-o ulterior. Iată de ce consideră că acest lucru reprezintă o încălcare a legii.

Opinia concurentă

Mai exact, potrivit motivării, judecătorul Simina Tănăsescu ar fi exprimat o opinie concurentă în care a susținut, conform News.ro:

- ”în dezacord cu soluţia de respingere a sesizării ca neîntemeiată pronunţată de Curtea Constituţională în prezenta cauză considerăm soluţia care se impunea era fie cea de respingere a sesizării ca inadmisibilă, fie - în ipoteza în care s-ar fi trecut peste filtrul de inadmisibilitate - cea de admitere pe fond a sesizării pentru motivele ce vor fi arătate în continuare:

- După modificările legislative din vara anului 2012 cadrul normativ ce permite Curţii Constituţionale să verifice constituţionalitatea hotărârilor parlamentare a rămas incert, fapt care a permis Curţii Constituţionale să afirme că „este singura în măsură ca, pe cale jurisprudenţială, să stabilească cadrul în care îşi exercită atribuţia de control al constituţionalităţii hotărârilor Parlamentului, aşa cum de altfel a procedat până în prezent, urmând a examina obiectul sesizărilor cu care este învestită şi a le soluţiona în consecinţă prin raportare la valorile şi principiile constituţionale afectate”.

- Cu privire la conţinutul atribuţiei sale de verificare a constituţionalităţii hotărârilor parlamentare, în particular în materia constituţionalităţii hotărârilor cu caracter individual, Curtea Constituţională are o jurisprudenţa impredictibilă care oscilează între un control abstract şi formal, ce poartă doar asupra actului emis de Parlament şi un control concret, inclusiv asupra marjei discreţionare de care dispune Parlamentul atunci când desemnează, validează sau revocă persoane în cadrul unor autorităţi publice.

- Pe baza jurisprudenţei variabile a Curţii Constituţionale, în prezenta cauză respingerea ca neîntemeiată a sesizării ar fi avut cea mai mică probabilitate, în vreme ce respingerea ca inadmisibilă ar fi fost posibilă, iar admiterea ar fi fost cea mai predictibilă soluţie”.

E de fapt... o opinie separată

Valer Doreneanu susține, însă, că ”opinia concurentă” a Siminei Tănăsescu este, de fapt, o ”opinie separată” pe care judecătoarea nu a susținut-o.

„În cadrul şedinţei de deliberări, doamna judecător s-a pronunţat pentru respingerea sesizării de neconstituţionalitate ca inadmisibilă motivat de faptul că hotărârile Parlamentului cu caracter individual nu pot forma obiectul controlului de constituţionalitate potrivit art.146 lit.l) din Constituţie coroborat cu art.27 din Legea nr.47/1992. 

- Opinia «concurentă» redactată nu concordă cu susţinerile prezentate în cadrul şedinţei de deliberări de doamna judecător exclusiv pe soluţia de inadmisibilitate şi, mai mult, cuprinde - în mod paradoxal - argumente în favoarea soluţiei contrare adoptate cu unanimitate de voturi, ceea ce transformă opinia autointitulată «concurentă» într-o veritabilă opinie separată. În mod cert, autoarea opiniei concurente nu a votat în sensul admiterii sesizării de neconstituţionalitate motivat de neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de Legea nr.73/1993 pentru ocuparea funcţiei de preşedinte al Consiliului Legislativ.

- Potrivit art.59 alin.(3) din Legea nr.47/1992, «Judecătorul care a votat împotrivă poate formula opinie separată. Cu privire la motivarea deciziei se poate formula opinie concurentă. Opinia separată şi, după caz, cea concurentă se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, împreună cu decizia». Astfel, de principiu, judecătorul constituţional în cuprinsul opiniei concurente prezintă şi dezvoltă argumentele sale invocate în cursul şedinţei de deliberări în sensul soluţiei votate, fără a-şi deforma/distorsiona votul exprimat şi argumentele care au stat la baza acestuia

- Nuanţarea votului exprimat în şedinţa de deliberări a Curţii Constituţionale prin argumentele cuprinse într-o opinie concurentă este inadmisibilă, întrucât prin intermediul unei asemenea opinii judecătorului constituţional nu îi este permis nici să se răzgândească în privinţa soluţiei votate şi nici să prezinte argumente total străine în raport cu cele susţinute în şedinţa de deliberări, când a fost pronunţată decizia.

- Or, opinia «concurentă» redactată neglijează tocmai aceste aspecte, consemnând soluţii şi argumente diferite faţă de cele prezentate la şedinţa de deliberări de doamna judecător, ceea ce este contrar art.59 alin.(3) din Legea nr.47/1992 şi art.426 alin.(2) din Codul de procedură civilă, coroborat cu art.14 din Legea nr.47/1992”, indică precizările preşedintelui CCR Valer Dorneanu cuprinse în motivarea deciziei de respingere a sesizării de către Curte.

Citește și: De ce i-a permis CCR lui Florin Iordache să rămână la șefia Consiliului Legislativ: Parlamentul apreciază buna reputație, nu Curtea!


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇