De ce i-a permis CCR lui Florin Iordache să rămână la șefia Consiliului Legislativ: Parlamentul apreciază buna reputație, nu Curtea!

Pe 18 noiembrie, CCR a respins ca neîntemeiate sesizările PNL şi USR privind numirea lui Florin Iordache în funcţia de preşedinte al Consiliului Legislativ. Abia acum a apărut însă și motivarea, în care CCR își argumentează decizia.

Florin Iordache este un social-democrat cu o activitate controversată. A fost președinte al Camerei Deputaților înaintea lui Liviu Dragnea și a susținut mai multe modificări legislative care să slăbească Justiția.

Cu toate astea, Camera Deputaţilor şi Senatul au votat în plenul reunit, în legislatura trecută, ca Florin Iordache să fie preşedinte al Consiliului Legislativ. Votul a fost secret, cu buletine, iar PNL a acuzat USR că a votat pentru Florin Iordache. USR a dezmințit.

Au fost 185 de voturi „pentru” şi 43 de voturi „împotriva” numirii lui Florin Iordache. Ionuţ Mazâlu, propus de USR, a avut două voturi „pentru” şi 226 de voturi „împotrivă”, iar fostul judecător al CCR Augustin Zegrean, propus de PNL, a avut 41 de voturi „pentru” şi 187 de voturi „contra”.

Predoiu, despre numirea lui Iordache la Consiliul Legislativ: E ca şi când ai pune lupul paznic la stână

PNL și USR au făcut sesizare la CCR, la Curtea a respins respectivele acțiuni. Iată de ce.

PNL și USR, condamnate să guverneze împreună. Înțelepciunea liderilor poate duce la o lungă stabilitate, dar înțelepciunea lipsește

”Curtea constată că Legea nr.73/1993 reglementează atât condiţii obiective, cât şi subiective pentru numirea în funcţia de preşedinte al Consiliului Legislativ.

Condiţia bunei reputaţii profesionale face parte dintre cele subiective, a cărei evaluare şi apreciere revine în mod exclusiv Parlamentului, şi nu Curţii Constituţionale.

Zegrean: Votul privind numirea lui Iordache la Consiliul Legislativ nu e valabil. Liberalii şi-au făcut treaba într-o anumită proporţie

În acest caz, Curtea nu se poate erija în controlorul deciziei Parlamentului, care, în situaţia dată, a considerat că această condiţie este îndeplinită. Consacrarea caracterului dihotomic al condiţiilor legale pe care persoana numită trebuie să le îndeplinească, şi anume condiţii obiective şi condiţii subiective, are drept consecinţă doar admisibilitatea unui control efectuat de instanţa constituţională exclusiv în ceea ce priveşte condiţiile obiective.

Curtea Constituţională nu poate analiza şi cenzura opţiunea Camerei Deputaţilor prin cercetarea motivelor pentru care aceasta dispune de prerogativa sa de a numi o persoană într-o funcţie publică”, se arată în motivarea CCR.

Citește și:

Ciolacu: PSD nu merge la Cotroceni! Gașca pierzătorilor și-a făcut deja majoritatea