Președintele Nicușor Dan a încercat să redeschidă axa București-Washington relativ blocată după complicatul an 2024, în care România a experimentat anularea alegerilor, iar SUA revenirea lui Donald Trump la Casa Albă.
În februarie anul acesta, Nicușor Dan a fost la Washington, la Consiliul Păcii inventat de Trump, cu obiectivul de a înlocui Națiunile Unite. În această vizită, președintele american nu a vorbit cu omologul său român nici măcar pe holuri și nu a reușit să avanseze prea mult în direcția Parteneriatului Strategic, care pare gripat în ultimii doi ani.
La sfârșitul anului 2025, Statele Unite au retras 1.000 din cei circa 2.000 de militari staționați în România și nu există niciun fel de informații că oficialii de la București ar fi încercat să negocieze cu Washingtonul această aritmetică strategică. Între timp, drona căzută pe un bloc de la Galați a primit răspuns doar din partea ambasadorului SUA la București, în vreme ce Marco Rubio, șeful diplomației americane a refuzat să comenteze incidentul, semn că România nu se mai află pe harta priorităților Washingtonului din această regiune.
Cu o lună mai înainte Administrația Prezidențială semnase un contract cu o firmă americană de lobby pentru „reprezentarea intereselor României în Statele Unite”, care ar putea ajunge la 3 milioane de dolari, potrivit informațiilor oficiale. Nu e prea clar deocamdată cât de eficient e acest contract, în afară de faptul că președintele Nicușor Dan tocmai a publicat un articol pe site-ul Newsmax, o companie mediatică de dreapta, populist-conservatoare, care l-a susținut permanent pe Donald Trump inclusiv cu teoriile conspirațiilor din timpul revoltei la Casa Albă, după ce a pierdut alegerile din 2020.
Textul președintelui român subliniază că „România rămâne un partener strategic dedicat al Statelor Unite în momentele care necesită atât hotărâre, cât și resurse“ și că „sprijinul popular pentru conducerea americană, în special pentru președintele Trump, rămâne extrem de puternic”.
Într-adevăr un sondaj făcut în 61 de țări la sfârșitul anului trecut arată că România este cea mai pro-Trump țară din UE cu un scor de 51% (Gallup International, octombrie-decembrie 2025). O cercetare mai recentă scoate în evidență însă că românii susțin apropierea de SUA în contextul administrației Trump în proporție de 42% în vreme ce 45% sunt împotrivă și aproape 70% preferă o apropiere de UE (Avangarde, mai 2026).
Acordurile strategice
Românii au fost în mod tradițional pro-americani, dar politica administrației Trump a schimbat oarecum această orientare. La nivel politic, Bucureștiul mizează la fel de mult pe Statele Unite, iar în conflictul cu Iranul, România a fost printre statele care i-au sprijinit pe americani. Potrivit documentelor americane, baza militară de la Kogălniceanu este considerată „centru logistic și de tranzit” pentru misiunile SUA care se îndreaptă spre Orientul Mijlociu, Asia Centrală și de Sud sau Africa de Nord-Est.
Aflată pe malul Mării Negre, baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu a fost folosită de americani începând cu 2003, odată cu al doilea război din Irak, dar și pentru alte operațiuni importante. Acordul de acces între România și SUA convenit la finele anului 2005 odată cu lansarea Axei București-Washington le permite soldaților americani accesul în bazele autohtone pentru toate categoriile de arme. Ar fi vorba, după cum declara președintele de atunci, Traina Băsescu de baza Kogălniceanu și de cele de la Babadag, Cincu și Smârdan.
Apoi, în 2011 cu ocazia vizitei lui Băsescu la Washington a fost semnat Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România și SUA. Documentul a pus bazele juridice pentru cooperarea în domeniul securității inclusiv scutul antirachetă amplasat la Baza militară din Deveselu care are trei unități: Baza 99 românească plus două baze americane găzduite de aceasta (baza forțelor navale și cea a Sistemului Aegis Ashore de apărare antirachetă).
Odată cu relaxarea relațiilor dintre SUA și Rusia, România încearcă să nu piardă avantajul pe care l-a obținut din parteneriatul strategic cu americanii. Tentația apropierii de politica MAGA a președintelui Nicușor Dan s-ar putea să fie, totuși, problematică în viitorul apropiat și în același timp să nu aducă nici un profit pe termen scurt. De aceeași parte se situează PSD și AUR, o vecinătate complicată pentru șeful statului. Pe de altă parte, Bucureștiul are nevoie de un aliat puternic, fiindcă proximitatea Rusiei și războiul hibrid pe care Moscova îl desfășoară în regiune continuă să fie riscant. Întrebarea e dacă Statele Unite mai sunt interesate de Europa de Est, de stabilitatea la Marea Neagră și de susținerea democrației liberale în regiune.
Autor: Sabina Fati
O proteină din viermii de mătase ar putea schimba medicina. Cercetătorii creează trombocite în laborator
Selecționerul Argentinei, despre victoria dramatică de la Cupa Mondială
Trump acuză o revenire a comunismului în SUA și îl transformă în temă centrală a discursului de Ziua Independenței
Oficialii europeni avertizează că dezvoltarea AI depășește capacitatea autorităților de a o reglementa
