În sistemul de sănătate există atât fraude propriu-zise, cât și mecanisme de finanțare care duc la cheltuirea ineficientă a banilor, a declarat președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horațiu Moldovan. Au existat inclusiv cazuri în care au fost raportate consultații și investigații pentru pacienți care muriseră, precum și internări fictive ale unor persoane care nu se aflau în spital, a precizat acesta.
Întrebat la Digi24 despre cheltuielile nejustificate din sănătate, Horațiu Moldovan a explicat că acestea pot fi împărțite în două mari categorii.
„Există, de-a dreptul, furturile, care reprezintă într-un sistem de asigurări sociale de sănătate un procent semnificativ, pe care în momentul de față nu îl știm, dar literatura de specialitate spune că ar putea merge până la 5-10%. Din 18 miliarde de euro, vă dați seama ce înseamnă 10% (…).
Iar, din cealaltă perspectivă, sunt cheltuielile care merg pe anumite segmente de asistență medicală, se cheltuie într-un mod care ar putea să fie mult mai eficient”, a declarat președintele CNAS.
Președintele CNAS a vorbit și despre fraude descoperite în urma controalelor caselor de asigurări de sănătate, menționând internări nejustificat de lungi și servicii medicale raportate pentru pacienți care, în realitate, nu le primiseră.
„Există, într-adevăr, consultații și internări fictive, de-a dreptul, în sensul în care pacientul n-a călcat pe acolo. Sau a călcat, de exemplu, pe la serviciile de urgență, la unitățile de primire urgențe, și s-a trezit că în sistemul informatic avea raportate internări continue, de 5-7 zile, iar el nu era în spital în momentul acela”, a explicat Moldovan.
Prin astfel de practici, unitățile medicale pot încasa în astfel de situații sume pentru servicii pe care nu le-au prestat sau pot raporta mai multe servicii decât cele acordate în realitate. „Sunt două variante. Spitalul încasează mai mulți bani decât ceea ce a prestat ca servicii și cealaltă situație în care atât spitalele, dar nu numai spitalele, și pe zona de cabinete medicale, efectiv încasează bani în lipsa pacientului”, a spus oficialul.
Șeful CNAS a spus că nu dorește să dezvăluie în spațiul public toate metodele de fraudare identificate, pentru a nu oferi idei altora, dar și pentru că investigațiile sunt derulate împreună cu instituțiile abilitate.
El a dat un exemplu de mecanism de consultații fictive.
„În anumite unități, nu una, exista o practică în care pacienți în situații vulnerabile erau internați, erau consultați în mod fictiv, repetat, erau programați după fiecare consultație, aveau în softul intern al cabinetului respectiv, al policlinicii respective, trecută data următoarei investigații, următoarei consultații, împreună cu lista aferentă de investigații pe care urma să le facă și, în data respectivă, consultațiile erau urcate și raportate automat în sistemul de asigurare al casei de asigurări de sănătate”, a relatat Moldovan.
„De unde ne-am dat seama? Au uitat un amănunt, zic eu foarte important, să întrebe dacă pacienții mai sunt în viață și așa i-am descoperit”, a spus președintele CNAS.
T.D.
Oana Gheorghiu spune că Ministerul Transporturilor i-a refuzat accesul la documente despre Portul Constanța. Motivul: GDPR
Marea Britanie: Copiii cu risc de a rămâne fără școală și fără serviciu ar putea fi identificați încă din clasele primare
România are viitor: Am terminat pe primul loc în clasamentul pe medalii la Campionatele Mondiale de canotaj pentru juniori
Jandarmii au dat amenzi pe plajele din Eforie, după ce turiștii au intrat în valurile de doi metri (Video)
