Comisia Europeană atrage atenția că România face doar progrese limitate în domeniul mass-media. Consiliul Național al Audiovizualului funcționează cu un deficit de personal, proiectul de digitalizare finanțat cu bani europeni avansează lent, iar transparența proprietății media și protecția jurnaliștilor continuă să ridice semne de întrebare.
Citește AICI integral raportul Comisiei Europene
Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) are mai puțini angajați decât în urmă cu un an și întâmpină dificultăți în implementarea proiectului de digitalizare, arată Raportul privind statul de drept 2026 publicat de Comisia Europeană.
Potrivit documentului, instituția funcționează în prezent cu doar 116 angajați, deși are 153 de posturi aprobate. În ediția precedentă a raportului, Comisia menționa că autoritatea își desfășura activitatea cu o medie de 118 angajați.
În același timp, CNA trebuie să gestioneze un volum mai mare de activitate, inclusiv implementarea unui proiect de digitalizare finanțat de Uniunea Europeană cu 20 de milioane de euro. Executivul european remarcă însă că implementarea proiectului este dificilă și înaintează lent, fără un calendar clar privind finalizarea acestuia.
Comasarea cu ANCOM, criticată de sectorul media
Raportul amintește că Guvernul a analizat posibilitatea comasării CNA cu Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), în cadrul măsurilor de austeritate adoptate în 2025.
Potrivit Comisiei Europene, ideea a fost contestată de reprezentanții sectorului media, care au avertizat că o astfel de măsură ar putea afecta independența și rolul autorității de reglementare a audiovizualului.
Deși bugetul CNA pentru 2025 a fost majorat inițial comparativ cu anul precedent, acesta a fost redus ulterior cu aproximativ 250.000 de euro, în urma rectificării bugetare din octombrie.
Mai multe sancțiuni, dar și critici
Executivul european notează că CNA consideră eficient actualul sistem de sancțiuni aplicat în cazul eliminării conținutului audiovizual care încalcă legea. În același timp, organizațiile consultate de Comisie apreciază că, în 2025, instituția a fost mai fermă în sancționarea televiziunilor și posturilor de radio pentru încălcări grave ale legislației.
Cu toate acestea, raportul consemnează că există în continuare critici potrivit cărora CNA nu își exercită întotdeauna mandatul de apărare a interesului public.
Comisia amintește și adoptarea, în iunie 2025, a noului Cod de reglementare a conținutului audiovizual.
Progrese limitate pentru independența televiziunii și radioului public
Raportul arată că autoritățile au început pregătirea unei reforme privind guvernanța serviciilor publice de media, în vederea alinierii la Regulamentul european privind libertatea mass-mediei.
Guvernul a constituit un grup de lucru interinstituțional, însă până acum nu a fost publicat niciun proiect legislativ.
Documentul amintește că Televiziunea Română are un nou director general și că procesul de reorganizare a principalului jurnal de știri a fost primit favorabil de reprezentanții sectorului media. În schimb, asociațiile de jurnaliști au criticat numirea purtătorului de cuvânt al Guvernului în Consiliul de Administrație al Societății Române de Radiodifuziune.
Per ansamblu, Comisia apreciază că în acest domeniu s-au înregistrat progrese limitate.
Proprietatea mass-media rămâne netransparentă
Una dintre cele mai critice concluzii ale raportului privește transparența proprietății mass-media.
Comisia Europeană arată că informațiile privind proprietarii instituțiilor media sunt disponibile în principal prin baza de date a Oficiului Național al Registrului Comerțului, accesibilă contra cost și dificil de utilizat.
În plus, grupul de lucru înființat de Guvern pentru identificarea modificărilor legislative necesare creșterii transparenței nu a prezentat până acum rezultate.
Organizațiile consultate avertizează și asupra concentrării pieței media, în contextul în care marile grupuri media își consolidează pozițiile în televiziune, radio și online și există o tendință de apropiere între instituțiile media și marile companii de telecomunicații.
Din acest motiv, Instrumentul de monitorizare a pluralismului mass-mediei (MPM) evaluează transparența proprietății media din România ca prezentând un risc foarte ridicat – 85%.
Peste 22 de milioane de euro din subvențiile partidelor au mers către media
Raportul arată că partidele politice au direcționat în 2025 peste 22,2 milioane de euro din subvențiile publice către contracte cu mass-media și publicitate.
Deși suma este ușor mai mică decât în anul precedent, Comisia constată că persistă practica prezentării unor materiale plătite de partide sub forma unor produse jurnalistice, în special prin interviuri și emisiuni cu aparență editorială.
Totuși, noul Cod al audiovizualului, care interzice sponsorizarea programelor de știri și de actualitate politică, pare să fi redus acest fenomen la principalele posturi de televiziune.
Accesul la informații și protecția jurnaliștilor rămân probleme
Comisia Europeană semnalează că nu există progrese în ceea ce privește reforma legislației privind accesul la informațiile de interes public.
Jurnaliștii și organizațiile civice reclamă că autoritățile invocă frecvent motive precum „secret comercial” sau „informații clasificate” pentru a refuza furnizarea de informații, iar procesele în instanță sunt de lungă durată și descurajează contestarea acestor refuzuri.
În același timp, raportul arată că amenințările și procesele de tip SLAPP împotriva jurnaliștilor continuă. De la publicarea ediției precedente au fost înregistrate trei noi alerte pe Platforma Consiliului Europei privind siguranța jurnaliștilor, iar în România sunt documentate peste 40 de procese civile și opt cauze penale cu caracteristici specifice acțiunilor SLAPP.
Comisia notează însă că proiectul de lege pentru transpunerea Directivei europene anti-SLAPP a avansat în procedura legislativă și se află în prezent în dezbaterea Senatului.
În concluzie, Comisia Europeană apreciază că România a făcut unele progrese punctuale în domeniul mass-media, însă acestea rămân limitate. Deficitul de personal al CNA, întârzierile în digitalizare, lipsa transparenței privind proprietatea media și dificultățile cu care se confruntă jurnaliștii continuă să afecteze independența și pluralismul presei.
Schimbare majoră pentru firmele care aduc muncitori străini: garanția de 75.000 de euro ar putea elimina majoritatea agențiilor
Grindeanu spune că PSD nu se lasă și încearcă să strângă voturile pentru noul guvern. Acuzații vechi și noi la adresa PNL și USR
A fost stabilit arbitrul finalei Cupei Mondiale 2026
România rămâne țara cu cea mai mare inflație din UE: Prețurile cresc de peste trei ori mai repede decât media europeană
