Alina Albu, propusă de ministrul Justiţiei pentru funcţia de procuror-şef al DIICOT, a primit, joi, aviz negativ din partea membrilor Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
CSM anunţă şi cum s-a votat: 1 vot da, 5 voturi nu.
Avizul CSM este unul consultativ.
Precizăm că preşedinte al Secţiei de procurori din CSM este Daniel Horodniceanu (fost şef DIICOT), care a obţinut acest post având-o drept contracandidat pe Alina Albu.
Ce urmează
Acum ministrul Predoiu trebuie să o audieze din nou pe Alina Albu la Ministerul Justiţiei.
Apoi, are două variante în continuare.
Fie reia procedura de selecţie de la început pentru un nou procuror şef la DIICOT, fie merge mai departe cu propunerea sa iniţială la preşedintele Klaus Iohannis.
Procedura este detaliată în articolul 148 din Legea 303/2022:
"(2) În cazul emiterii unui aviz negativ al Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, ministrul justiției organizează un nou interviu exclusiv cu candidatul care a primit aviz negativ, în condițiile art. 146 care se aplică în mod corespunzător, în cadrul căruia sunt avute în vedere și aspectele reținute în avizul Consiliului Superior al Magistraturii. (...)
(3) În urma interviului prevăzut la alin. (2), ministrul justiției poate continua procedura prin transmiterea către Președintele României a propunerii de numire în funcția de conducere, însoțită de toate documentele relevante, sau retrage propunerea, urmând a declanșa o nouă procedură de selecție în maximum 60 de zile de la retragerea propunerii".
Cazul Caracal
Alina Albu activează în cadrul DIICOT, fiind la un moment dat procuror şef al Serviciului de combatere a criminalităţii organizate.
Printre dosarele instrumentate de Alina Albu se află şi cel privind crima de la Caracal, ea fiind cea care a amendat-o pe Monica Melencu, mama Luizei, fata de 18 ani ucisă de Gheorghe Dincă.
De altfel, în timpul interviului de la CSM, care a durat aproape trei ore, ea a fost întrebată, la un moment dat, dacă are vreun regret în legătură cu amendarea mamei Luizei, după ce femeia a refuzat să i se preleveze probe biologice în vederea efectuării unei expertize ADN în SUA.
"Dacă mă întrebaţi de remuşcări, în cariera mea nu am avut momente în care să am remuşcări, pentru că aş fi creat vreun disconfort cuiva. Am încercat în fel şi chip ca acea probă să poată fi administrată. Am început cu cele mai soft şi cele mai bune metode de a colabora şi interacţiona cu persoanele respective. Nu am avut niciodată intenţia de a face rău, ci din contră, să iasă adevărul la lumină", a explicat Alina Albu, citată de Agerpres.
"Infractorii sunt nativi digital. Autorităţile sunt cu un pas în urma lor"
Alina Albu a mai atras atenţia, în timpul interviului la CSM, că în ziua de azi infractorii sunt nativi digital, iar în general autorităţile sunt cu un pas în urma acestora, mai ales în ceea ce înseamnă comunicare criptată sau fluxul de criptomonede.
"Peste 70% dintre grupările cunoscute şi monitorizate la nivelul UE acţionează în cel puţin trei state europene, nu se limitează la un singur stat. De asemenea, 65% dintre grupările care acţionează în UE sunt formate din cetăţeni ai mai multor state, cel puţin trei state.
Aproximativ 40% dintre grupările infracţionale din UE se ocupă cu traficul de droguri, fapt care conduce şi în România la o evoluţie de gen.
Infractorii sunt nativi digital şi, în general, autorităţile sunt cu un pas în urma infractorilor în ceea ce priveşte utilizarea a tot ceea ce înseamnă comunicare criptată sau fluxul de criptomonede, motiv pentru care toate aceste riscuri şi ameninţări constituie riscuri şi pentru statul român, chemat să contribuie la eforturile comune de destructurare a acestor reţele, care au depăşit cu mult graniţele unui singur stat şi care afectează stabilitatea întregii Europe", a explicat Alina Albu.
Ea consideră că România şi celelalte state ale UE trebuie să garanteze că infracţiunile nu aduc profit şi să se asigure că banii făcuţi din infracţiuni sunt confiscaţi, iar infractorii sunt lăsaţi fără resurse financiare.
"Este absolut necesar să ne adaptăm şi noi erei digitale şi să ajungem cât mai aproape de infractori. Anchetele trebuie să fie centrate pe domenii prioritare. Unele state sunt afectate mai mult de traficul de droguri, altele de contrabandă sau altele sunt afectate de fraude cu fonduri europene. Toate trebuie monitorizate la nivel Uniunii Europene", a mai spus Albu, citată de Agerpres.
Alina Albu a fost propusă de ministrul Cătălin Predoiu pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism la data de 1 martie, ea reuşind să câştige concursul în faţa altor două candidate de la DIICOT - Ioana Bogdana Albani şi Oana-Daniela Pâţu.
Procurorii propuşi de Predoiu pentru şefia DNA şi a Parchetului General au trecut lejer de interviul CSM şi au obţinut avizul pozitiv al Secţiei.